Mari fotografi din Transilvania

0
853
Constantin Băjenaru, Melinda Mitu, Elena Pleniceanu şi Marius Câmpeanu
Constantin Băjenaru, Melinda Mitu, Elena Pleniceanu şi Marius Câmpeanu

Fotografi din secolele XIX-XX care au imortalizat evenimente istorice din viaţa poporului transilvănean au fost aduşi în faţa publicului prin clişeele fotografice expuse la Muzeul Judeţean de Istorie şi Arheologie Maramureş. Fotografiile pot fi admirate în cadrul expoziţiei „Mari fotografi din Transilvania (secolele XIX-XX)”. Astfel, pot fi văzute imagini suprinse de fotograful Marii Uniri, Samoilă Mârza, fotografii ale primului fotograf din Transilvania, Ferenc Veress, dar şi clişee fotografice ale celui mai important „cronicar” al oraşului Baia Mare, Suba Zoltán. În sala expoziţională se mai regăsesc fotografii realizate de Alexandru Roşu, primul fotograf român din Bistriţa şi Szabó Gábor– cel mai important artist fotograf din Făgăraş. În plus, pasionaţii de arta imaginii foto pot vedea şi o serie de aparate foto, dar şi o frântură din modul în care arătau atelierele foto.

Expoziţie-„recidivă” a Muzeului Judeţean de Istorie

Expoziţia „Mari fotografi din Transilvania (secolele XIX-XX)” a fost deschisă „în contextul proiectelor culturale şi expoziţionale dedicate Centenarului Marii Uniri”. În acest sens, Muzeul Judeţean de Istorie şi Arheologie Maramureş „şi-a propus, în colaborare cu alte instituţii muzeale de prestigiu din spaţiul transilvănean, organizarea unei expoziţii de anvergură privind valoarea documentară a fotografiei, dar şi prezentarea activităţii unor fotografi din secolele XIX-XX, care au învins timpul şi spaţiul imortalizând evenimente istorice majore, personalităţi ale acelor vremuri şi etape diferite din evoluţia unor centre urbane din Transilvania”, după cum a precizat dr. Marius Câmpeanu, şeful Secţiei Istorie a Muzeului Judeţean de Istorie şi Arheologie Maramureş.
Actualul eveniment „e o recidivă a muzeului nostru ţinând cont că în 2016 am deschis o expoziţie despre un fotograf băimărean, Suba Zoltán, expoziţie prin intermediul căreia am prezentat activitatea acestuia, dar şi o parte din ultimele achiziţii patrimoniale. De la acesta s-a păstrat o colecţie impresionantă de 12.000 de clişee fotografice pe sticlă. Piesele din colecţia Suba Zoltán ne-au fost puse la dispoziţie de către doamna Suba Agneta, fiica fotografului băimărean, motiv pentru care îi transmitem un gând de gratitudine”, a punctat dr. Marius Câmpeanu.

Cel mai important artist fotograf din Făgăraş

La organizarea acestei acţiuni a contribuit şi Muzeul Ţării Făgăraşului „Valer Literat” care a adus fotografii ale celui mai important artist din Făgăraş, Szabó Gábor. „Din toate atelierele foto care au funcţionat în Făgăraş, de la acesta au rămas cele mai multe fotografii. A fost implicat în toate domeniile vieţii sociale. A făcut fotografii de la personalităţi până la simpli oameni care s-au fotografiat cu prilejul a diverse evenimente. De la naştere, botez, tineri militari. S-a ocupat şi de viaţa culturală. Sunt extrem de multe fotografii din acest domeniu în patrimoniul nostru. A fotografiat şi peisaje. A fost implicat şi în viaţa politică a Făgăraşului”, a afirmat Constantin Băjenaru, cercetător ştiinţific la Muzeul Ţării Făgăraşului „Valer Literat”.

Fotograful Marii Uniri

Pe de altă parte pot fi văzute imagini suprinse de fotograful Marii Uniri, Samoilă Mârza. „Singurele 6 imagini de la Marea Adunare Naţională de la Alba Iulia din 1 decembrie 1918 au fost realizate de Samoilă Mârza, un fotograf care de-a lungul întregii sale existenţe a realizat fotografii la multe evenimente istorice transilvănene. De exemplu, el este cel care a imortalizat vizita regelui Ferdinand şi a Reginei Maria, în Transilvania, în mai 1919. De asemenea, între 1921-1922 a realizat imagini cu construirea catedralei din Alba Iulia. Ar fi vrut să imortalizeze momente de la semicentenarul Marii Uniri. Nu a mai apucat, deoarece cu câteva luni înainte a trecut în eternitate”, a subliniat dr. Marius Câmpeanu. La vernisaj au mai participat muzeograful, dr. Melinda Mitu de la Muzeul Naţional de Istorie a Transilvaniei din Cluj-Napoca, muzeograful Elena Pleniceanu de la Complexul Muzeal Bistriţa-Năsăud. Expoziţia va fi una itinerantă şi va ajunge şi la celelalte instituţii cu care s-a colaborat, respectiv la Muzeul Naţional de Istorie a Transilvaniei din Cluj-Napoca, Muzeul Naţional al Unirii Alba Iulia, Complexul Muzeal Bistriţa-Năsăud.

NICIUN COMENTARIU

LĂSAŢI UN MESAJ

Acest site folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.