Preasfinţitul Părinte Iustin a slujit în sobor de Arhierei la târnosire şi hramul Mănăstirii Mihai Vodă din Turda

0
284

La invitaţia Înaltpreasfinţitului Părinte Mitropolit Andrei al Clujului, Maramureşului şi Sălajului, duminică, 19 august 2018, Preasfinţitul Părinte Iustin, Episcopul Maramureşului şi Sătmarului, a oficiat Sfânta Liturghie în sobor de Arhierei la târnosirea şi hramul Mănăstirii Mihai Vodă din Turda.

Slujba de târnosire a bisericii Mănăstirii Mihai Vodă din Turda a fost oficiată de un sobor de 9 Ierarhi: Înaltpreasfinţitul Părinte Mitropolit Andrei al Clujului, Maramureşului şi Sălajului, Înaltpreasfinţitul Părinte Mitropolit Nifon, Arhiepiscopul Târgoviştei şi exarh patriarhal, Preasfinţitul Părinte Ignatie, Episcopul Huşilor, Preasfinţitul Părinte Lucian, Episcopul Caransebeşului, Preasfinţitul Părinte Sofronie, Episcopul Oradiei, Preasfinţitul Părinte Iustin, Episcopul Maramureşului şi Sătmarului, Preasfinţitul Părinte Petroniu, Episcopul Sălajului, Preasfinţitul Părinte Macarie, Episcopul ortodox român al Europei de Nord, Preasfinţitul Părinte Teofil de Iberia, Arhiereu-Vicar al Episcopiei Ortodoxe Române a Spaniei şi Portugaliei, cărora li s-au adăugat în sobor peste 100 de preoţi şi diaconi.
Din sobor au făcut parte: Arhimandritul Dumitru Cobzaru, exarhul mănăstirilor din Arhiepiscopia Vadului, Feleacului şi Clujului, Părintele Iustin Tira, Vicarul Eparhial, Arhimandritul Benedict Vesa, Secretarul Eparhial, Părintele Daniel Crişan, protopopul de Turda, părintele Alexandru Constantin Ciui, protopopul de Cluj II, Arhimandritul Nicolae Moldovan, stareţul Mănăstirii Nicula.
Slujba de sfinţire a mănăstirii Mihai Vodă, cu hramul „Sfinţii Arhangheli Mihail şi Gavriil” a fost oficiată de Înaltpreasfinţitul Părinte Mitropolit Andrei, după toată rânduiala Bisericii Ortodoxe şi a fost urmată de Sfânta şi Dumnezeiasca Liturghie, săvârşită pe o scenă special amenajată pentru acest eveniment. La slujbă a asistat un număr impresionant de credincioşi, autorităţi locale, judeţene şi centrale, subliniază Radiorenaşterea.ro.
În cuvântul de învăţătură, rostit după pericopa evanghelică, Preasfinţitul Părinte Arhiepiscop şi Mitropolit Andrei a vorbit despre personalitatea marelui Voievod Mihai Viteazul, sub titlul „Precursorul Marii Uniri şi preocupările lui spirituale”.
Răspunsurile la Sfânta Liturghie au fost date de Corala „Armonia” a Arhiepiscopiei Tomisului, dirijată de arhid. Ioan Bogdan Alexiuc.
La eveniment a fost prezent secretarul de stat pentru Culte, domnul Victor Opaschi, care a rostit o alocuţiune.
La finalul Sfintei Liturghii, Înaltpreasfinţitul Părinte Nifon, Arhiepiscopul Târgoviştei şi exarh patriarhal, a adresat un cuvânt de binecuvântare din partea Preafericitului Părinte Patriarh Daniel şi i-a conferit „Crucea Patriarhală”, cea mai mare distincţie ce poate fi acordată unui preot din Patriarhia Română, părintelui Vasile Ştiopei, celui care la început i s-a încredinţat construcţia mănăstirii.
De asemenea, Înaltpreasfinţitul Părinte Andrei a oferit o serie de diplome şi distincţii. Pentru strădania depusă, părintele duhovnic protos. Ilie Hanuschi a primit rangul de arhimandrit, iar maica stareţă monahia Andreea Zdrobău a fost ridicată la rangul de stavroforă, cu dreptul de a purta Sfânta Cruce.
De asemenea, Înaltpreasfinţitul Părinte Andrei a oferit ctitorilor, oficialităţilor şi tuturor celor care s-au implicat în ridicarea mănăstiii, Ordinul „Mihai Vodă”, instituit recent de Arhiepiscopie cu prilejul Centenarului Marii Uniri şi a sfinţirii bisericii Mănăstirii „Mihai Vodă” din Turda, dar şi alte diplome de aleasă cinstire.
A urmat o slujbă de pomenire a Voievodului Mihai Viteazul, au fost rostite alocuţiuni, iar maica stareţă, stavrofora Andreea Zdrobău, a primit „Ordinul Onoare pentru Cluj 2018” din partea prefectului judeţului Cluj, ing. Ioan-Aurel Cherecheş. Apoi, manifestările comemorative s-au încheiat cu ceremonia de depunere de coroane şi flori la monumentul domnitorului şi cu parada militară a garnizoanei din Turda.

• • •

Ideea ctitoririi acestei mănăstiri s-a născut în urmă cu mai bine de 17 ani, când, la ceremonia de comemorare a 400 de ani de la moartea voievodului Mihai Viteazul, la Turda, Mitropolitul Bartolomeu Anania a anunţat intenţia ca locul martiriului să nu fie marcat doar de un simplu monument, ci de o mănăstire, în care să fie aduse neîncetat rugăciuni şi slujbe „pentru pomenirea marelui voievod şi a tuturor celor care, de-a lungul veacurilor, şi-au dat prinosul de jertfă pentru libertatea, demnitatea şi unitatea poporului român”.
Locul de lângă Turda a fost marcat ca loc al jertfei voievodului Mihai Viteazul încă din perioada interbelică, când, în anul 1923, la iniţiativa Societăţii Femeilor Ortodoxe din Turda, a fost înălţată o troiţă din lemn pe locul asasinatului, iar mai târziu, în anul 1977, în locul troiţei de tradiţie românească a fost ridicat un impozant monument. Cu toate acestea, memoria lui Mihai Viteazul, deşi sărăcită de substanţa credinţei, s-a păstrat în conştiinţele multor generaţii de tineri, aduşi la Turda la marile sărbători. După Revoluţie s-a înfiripat o nouă tradiţie prin care, anual, pe data 19 august, pe platoul din vecinătatea Turzii, se oficiază Sfânta Liturghie şi o slujbă de pomenire, perpetuându-se nu doar istoric, ci şi liturgic memoria eroului nostru naţional.
Odată cu deschiderea mănăstirii, accentul pus pe solemnitatea unei comemorări civile s-a mutat spre o comemorare liturgică a voievodului, prin rugăciuni neîncetate aduse pentru memoria şi jertfa marelui Mihai.
Proiectul mănăstirii turdene este o copie arhitecturală a vechii mănăstiri „Mihai Vodă” din Bucureşti, ctitorie a banului Mihai din 1591, dar mutilată de regimul comunist, din care nu au putut fi salvate astăzi decât biserica mănăstirii şi turnul clopotniţei.
Complexul monahal de la Turda cuprinde biserica mănăstirii, corpurile de chilii cu paraclis, înconjurat de un zid de incintă, cu clopotniţă la poartă. Biserica mănăstirii a fost împodobită cu pictură în tehnica frescă de pictorul bisericesc Sorin Efros. Obştea de călugăriţe este condusă de maica stareţă Andreea Zdrobău, avându-l ca duhovnic pe părintele protos. Ilie Hanuschi.
În mod simbolic, prin cele două ctitorii, de la Bucureşti şi Turda, se regăsesc unite în chip tainic, prin aceleaşi fire nevăzute ale istoriei, Ţara Românească, Transilvania şi, astfel toate provinciile româneşti, peste care a domnit cândva voievodul Mihai, întâiul întregitor de ţară.
Arhiepiscopia Ortodoxă Română a Vadului, Feleacului şi Clujului a înscris această manifestare istorică pe agenda evenimentelor care vor marca simbolic Jubileul celor 100 de ani de la Marea Unire din 1 Decembrie 1918.

Andrei Fărcaş,
după radiorenasterea.ro

NICIUN COMENTARIU

LĂSAŢI UN MESAJ

Acest site folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.