Pro şi contra mineritului

0
517

Prof. univ. dr. ing. Nicolae Brădeanu a tradus din limba germană cartea lui Georg Agricola: „Despre minerit şi metalurgie”. Acesta a publicat şi lucrări ştiinţifice despre mineritul din Maramureş.
Devărsările necontrolate de ape de mină în pâraiele şi râurile din Maramureş, în condiţiile de închidere a minelor după anul 2007, demonstrează că experienţa lui Nicolae Brădeanu şi a altor specialişti trebuie avută în vedere de cei ce proiectează şi execută lucrări de protecţie a lucrărilor miniere împotriva viiturilor de apă. În „Consideraţii asupra dimensionării instalaţiilor de evacuare a apelor din exploatările miniere la zi”, Brădeanu arată condiţiile hidrometeorologice în care la exploatările miniere la zi apar scurgeri de apă la suprafaţă. Unităţile miniere trebuie să conlucreze cu staţiile meteorologice, aşa cum a fost cazul avariei şi accidentului colectiv de la mina Şuior, în anul 1970, când fără datele staţiei meteorologice din Baia Mare nu s-ar fi putut dovedi inversarea curentului de aeraj şi nu s-ar fi putut determina cauza accidentului.
În lucrarea „Protecţia lucrărilor miniere împotriva viiturilor de apă”, Nicolae Brădeanu arată cauzele pericolului hidrologic la exploatarea zăcămintelor de substanţe minerale utile, determină gradul de pericol hidrologic, scoate în evidenţă măsurile active, pasive şi preventive de apărare şi prezintă modul de dimensionare a digurilor. Experienţa a arătat că digurile executate din zidărie (cărămidă cu mortar din ciment clincher şi port­land), din punct de vedere al etanşeităţii, se comportă mai bine decât cele din beton.
Până la încetarea, în 2007, a funcţionării flotaţiilor din Baia Sprie, Cavnic şi Băiuţ, apele de mină acide se neutralizau prin amestecarea cu apele de flotaţie, în bazine de amestec şi în conductele de transport spre iazurile de decantare. Apele reziduale rezultate la Flotaţia Centrală, U. P. Săsar, uzinele metalurgice Phoenix şi Romplumb, minele Săsar şi Nistru, după ce erau epurate în comun, în iazul Bozânta, erau conduse într-un sistem de epurare chimico-biologică.
În situaţia actuală a minelor din bazinul Baia Mare, se dovedeşte cât de utilă ar fi fost realizarea ”Colectării apelor de mină şi metalurgice într-o conductă subterană, amplasată pe malul Săsarului, şi neutralizate în iazul Bozânta” propunere de prin 1970-1975 făcută de ing. Aurelian Brăncuş, fost inginer-şef de preparare la Centrala minereurilor şi metalurgiei neferoase Baia Mare. Pentru epurarea apelor reziduale cu conţinut de cianuri, sunt două brevete de invenţie, din 1980, una a lui Aurelian Brâncuş, P. Chiuzbăian şi D. Poduţ, şi alta, din 1984, procedeu de epurare folosind lacuri de oxidare construite în cascadă, a autorilor A. Brâncuş, P. Chiuzbăian, C. Bîrlea şi C. Florea Gabrian.
După anul 1990, au reapărut idei pro şi contra activităţii miniere, care au condus la trecerea în conservare a unor mine şi închiderea altora, din 2007. Academia Română şi intervenţiile vrednicului de pomenire Bartolomeu Anania, mitropolit al Clujului, Maramureşului, au pus capăt controverselor şi speculaţiilor asupra valorificării zăcământului aurifer de la Roşia Montană. Acum, în 2018, având în vedere că resursele naturale constituie baza de materii prime pentru produse industriale, producţia de energie şi securitatea naţională, Guvernul are în vedere revigorarea mineritului, cu o mai bună valorificare a resurselor minerale. Unii afirmă că mineritul este o activitate de domeniul trecutului. Or producţia de cărbune, energie şi cupru, realizată în 2017, demonstrează contrariul. Programul de Guvernare pe perioada 2018-2020 cuprinde măsuri şi programe de încurajare a industriei extractive, industriei prelucrătoare, industriei siderurgice, industriei de armament şi de apărare, de readucere a specialiştilor în ţară, cu exploatarea resurselor naturale în mod responsabil şi crearea premiselor valorificării deşeurilor din industria minieră, cantonate sub formă de depozite în halde de steril sau iazuri de decantare, care în prezent pot fi procesate.
ing. Lazăr-Aurel PANTEA

NICIUN COMENTARIU

LĂSAŢI UN MESAJ

Acest site folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.