La Petrova a apărut albumul documentar “Petrova Maramureşului la Marea Unire”, prin strădania profesorului dr. Ion Petrovai.
Dar lucrarea nu e doar un “album documentar”. Pentru a arăta imaginea Petrovei în preajma şi în timpul Marii Uniri de la 1 Decembrie 1918, autorul ne poartă prin câteva veacuri bune înapoi şi nu cred că doar pentru a face legătura cu dacii liberi, ci în mod deosebit prin a sublinia filonul nostru de origine, etnie şi limbă care a dus, peste atâtea obstacole ale vremurilor, spre Marea Unire aclamată la 1 Decembrie la Alba Iulia. Din această carte înţelegem mult mai bine lucrarea veacurilor la nivelul unui sat cu populaţie românească din Transilvania şi părţile ungureşti. Cartea “Petrova Maramureşului la Marea Unire’’ ne prezintă imaginea documentată şi nu mitizată, cum ar zice L. Boia, a strădaniilor nobilimii maramureşene încă de la începutul secolului al XIV-lea, când mesagerii regalităţii maghiare abia încercau să treacă de “prisăcile Maramureşului”. Şi uite aşa descifrăm şi rădăcinile Voievodatului Maramureşului, voievodat care nu a apărut aşa întâmplător şi dintr-o dată cu documentele regalităţii ungureşti care îl menţionează. În “cetatea Maramureşului” din bazinul superior al Tisei de dincoace de Hust, urmaşii dacilor liberi au lucrat asupra lor inşişi sute de ani, au roit moşii după moşii de la Dolha pe Bârjava pâna la Cuhea, Botiza şi Petrova, şi-au dus vara turmele peste toţi munţii din Ţara Maramureşului şi până spre izvoarele Nistrului şi Ceremuşului. Aflăm din albumul documentar al dlui Petrovai, din documentele şi hărţile expuse, cum s-au structurat cnezate de vale şi cnezate săteşti, cum la nevoie erau strânse cete de apărători pentru a se opune unor jefuitori şi invadatori, cum s-au construit biserici şi mănăstiri, cum au păstrat şi îmbogăţit limba veche şi înţeleaptă rostind rugăciuni sau horindu-şi doinele. Toate acestea într-o ţară încă liberă, prin forţe proprii şi sub oblăduirea acelei jus valahicum, adică a legii noastre din vechime. Chiar dacă Bogdan trece Carpaţii şi descalică Ţara Moldovei, cred că rămâne gândul profund, al lui şi apoi al generaţiilor din veacurile următoare, ca odată, cândva, vor trece înapoi Carpaţii şi vor face o ţară liberă a tuturor românilor. Cei rămaşi ca toleraţi acasă în Maramureş, toate personalităţile răsărite din Petrova s-au alăturat acestui dor şi peste vremi vedem, în “Protocolul de la Petrova din 1918”, ataşamentul lor la apelul de a participa la Adunarea Naţională de la Alba Iulia din 1 Decembrie 1918. Cartea dlui Ion Petrovai este icoana ideilor care au frământat conştiinţa românilor din satele Maramureşului şi Transilvaniei sute de ani. Parcurgându-i paginile, înţelegem că Adunarea Naţională din 1 Decembrie 1918 de la Alba Iulia nu s-a constituit ca un eveniment conjunctural, ci este drumul frământărilor de veacuri, iar drumul Petrovei spre Adunarea de la Alba Iulia din 1 Decembrie 1918 este o particularizare, e drept, de frunte, a drumului naţiunii române din Ungaria şi Transilvania spre această împlinire.
Dr. Alexandru Leordean
