Conform datelor recente, exporturile de cherestea de molid au scăzut în ultimii cinci ani de la 2 milioane mc la 600-700 de mii de metri cubi pe an. Importurile de buștean de rășinoase s-au triplat, urcând la 1,5 milioane mc, fără a socoti și lemnul de foc. Exporturile, la aceeași categorie, au scăzut sub 20.000 mc. Concluzia indusă de aceste cifre este că volumul tăierilor ilegale a scăzut drastic față de 2013, când s-a înregistrat maximul de tăieri ilegale.
Modificarea Codului Silvic din 2017 a condus la o ofertă scăzută de lemn. Reacția în lanț a fost creșterea prețurilor de adjudecare, care a generat, mai departe, o creștere a prețurilor produselor semifinite și finite. Astfel, prețurile produselor din lemn românești se situează cu peste 15% și în unele cazuri cu 25% peste cele europene. Ilustrativă pentru urmările acestui lucru este afirmația directorului pentru achiziții al IKEA România: „Acum cinci ani nu aș fi putut crede că vom ajunge să producem spătare de scaun din fag elvețian aici, în România. Din păcate, prețurile au condus la această realitate!“
Inventarul forestier
La Forumul Pădurilor, Industriei Lemnului și Economiei Verzi, desfăşurat recent, s-au reunit atât silvicultori din cadrul ROMSILVA și ai Asociației Administrațiilor de Ocol, cercetători din cadrul ICAS, reprezentanți ai unor asociații patronale și sindicale din industria lemnului și ai altor industrii conexe, reprezentanți ai unor ONG-uri care activează în domeniul protecției mediului, cât și reprezentanți ai organismelor de decizie. A fost prezent şi ministrul Apelor și Pădurilor, Ioan Deneș.
Au fost anunţate rezultatele Inventarului forestier național, etapa a II-a, care cuprinde datele culese și prelucrate în perioada anilor 2013-2018, elaborat de un colectiv din cadrul Institutului Național de Cercetare-Dezvoltare în Silvicultură „Marin Drăcea“. IFN este principalul instrument de evaluare a resurselor forestiere din țară, permite întocmirea de studii și scenarii privind dezvoltarea sectorului forestier, este principalul furnizor de date pentru raportarea indicatorilor de gestionare durabilă a pădurilor, conform angajamentelor asumate de țara noastră în cadrul unor convenții internaționale. Gheorghe Marin, coordonatorul colectivului ce a realizat IFN spune că acesta este în primul rând un instrument statistic şi nu are relevanță pentru ilustrarea unor evoluții locale ori a unor evenimente punctiforme, cum ar fi, de exemplu, tăierile ilegale. IFN arată o creștere față de prima etapă. Faptul că se evidențiază o tendință de regenerare naturală a pădurilor dovedește că sunt bine îngrijite și că ne aflăm pe un drum bun. Pădurile s-au extins în mod natural pe aproximativ 500.000 de hectare de terenuri aflate în afara fondului forestier. IFN este un instrument public și poate fi consultat de cei interesați atât pe site-ul dedicat, www.roifn.ro, cât și pe site-ul ministerului Apelor și Pădurilor.
Plăţile pentru păduri, zero
În Programul Naţional de Dezvoltare Rurală, există mai multe submăsuri referitoare la activitatea în domeniul silvic. Pentru intervalul 2014-2020, s-a stabilit o alocare publică de 296 milioane lei, pentru sprijinirea unor anumite categorii de investiții, iar până la 22 noiembrie 2018 au fost alocaţi efectiv doar 98 de milioane de lei. Privind plățile compensatorii legate de pierderile de venit apărute în urma aplicării planurilor de management pentru situri cuprinse în rețeaua Natura 2000 ori aflate sub incidența Directivei-cadru „Ape“ și a Directivei-cadru „Păsări“, încă nu s-a dezvoltat o metodologie clară care să permită ca banii să ajungă la destinatari.
