APŞA, gazeta regională

0
145

Sunt aproape trei decenii de când am trecut, pentru prima dată apa, la maramureşenii din dreapta Tisei. Pentru mine a fost miraculoasa descoperire a unui teritoriu privit pe furiş, o întâlnire cu oameni pe care istoria crudă nu a reuşit să-i strivească. Uimitor cum şi-au păstrat limba română, portul şi multe obiceiuri. Cu cât calm istoric au înfruntat vitregiile vremurilor! Da, i-am aflat acasă, cu rânduieli vechi şi conştiinţa că sunt români. E adevărat, aceşti locuitori iluminaţi, de scrisurile în cuget românesc de la Mănăstirea din Peri, nu au aţipit în istorie. Ne-am cunoscut mai îndeaproape. Aşa am constatat că cele două maluri ale Tisei ocrotesc locuitori din vechime care au vieţuit în aceeaşi rezonanţă de neam. Este suficient să compari toponimele şi onomastica şi constaţi uimirea de care aminteam: limba română, portul şi obiceiurile. Referinţele la această comunitate erau risipite prin lucrări, multe dintre ele de nivel academic, care ajungeau mai greu în satele din dreapta Tisei. Când s-a putut, după dezgheţul din această parte de lume, a apărut ziarul, mijloc eficient de răspândire a informaţiilor în acest areal. Mai zilele trecute, la Consulatul României din Solotvino, unde a fost lansată o carte fundamentală, „Românii din Transcarpatia” (coordonată de dr. Teodor Ardelean şi dr Ion M. Botoş), am primit publicaţia APŞA, gazetă regională social-politică din Transcarpatia, avându-l ca director pe acelaşi neobosit Ion. M. Botoş şi redactor-şef pe poetul Echim Vancea. Cunosc gazeta şi pot afirma că este o publicaţie sobră, cu articole bine documentate, cu subiecte iscoditoare, scrisă într-o frumoasă limbă română. De mare folos celor care o citesc. Domnul Botoş mi-a spus, într-o împrejurare, că numele gazetei se trage de la râul Apşa (acum Apşiţa), pe care sunt aşezate localităţi cu populaţie românească. Dar, zic eu, şi de la satul natal al directorului gazetei, Apşa de Jos. Fondator este Uniunea Regională a Românilor din Transcarpatia „Dacia”, având certificat de înregistrare în anul 2001. Numărul, de pe luna aprilie, ilustrează calităţile acestei publicaţii. Pe prima pagină, pe fondul culorilor drapelului românesc, este tipărit un text cu valoare de strigăt în istorie: „101 ani în aşteptarea recunoaşterii… Noi, maramureşenii din partea dreaptă a Tisei (Transcarpatia, Ucraina) am depăşit centenarul în aşteptarea recunoaşterii noastre ca urmaşi ai maramureşenilor care au stat la baza fondării statului român. De ce nu ne auziţi!!!???” Alături, este publicată porunca lui Mihai Dan a lui Ilieş, autorul unei cărţi de mare valoare documentară, din care aflăm că, la 17 ianuarie 1919, în Maramureşul din dreapta Tisei, a intrat armata română. „La noi au şezut românii mai bine de un an şi în 1921 au venit cehii”, scrie Mihai Dan. Gazeta publică lista soldaţilor născuţi în localităţile româneşti din dreapta Tisei (Maramureşul istoric) căzuţi pe câmpurile de luptă în al Doilea Război Mondial. Poetul Gheorghe Moiş scrie despre personalităţi marcante ale culturii româneşti din Transcarpatia: Ion Alb, dr. Paul Ţiple, Vasile Ţiple, născuţi în Biserica Albă, cu rosturi culturale şi administrative pe cele două maluri ale apei (Paul Ţiple a fost primar al Sighetului în anul 1922). Un articol omagial este dedicat regretatului scriitor şi istoric Dumitru Covalciuc (1947-2017), o personalitate a românilor din Ucraina. Conf.univ.dr. Ştefan Vişovan face o amplă prezentare a cărţii lui Ion M. Botoş, despre oamenii de seamă din Transcarpatia care au contribuit la promovarea culturii româneşti. Este şi o mărturie a uriaşei capacităţi a românilor de peste Tisa de a se adapta la cele mai aspre condiţii de ordin geopolitic, fără a-şi pierde esenţa identitară. Am aflat, din revistă, că satele româneşti din raioanele Teceu şi Rahău au votat masiv cu Vladimir Zelenschi, la preşedinţia Ucrainei. Am descoperit o poetă înzestrată, cu numele Anuţa Marina-Berinde. Poezii mai publică Ion Cojocaru şi Ion Zmerega. Ultima pagină, color, are ima­gini din activităţile Uniunii Regionale a Românilor din Transcarpatia „Dacia”. Gazeta APŞA, un valoros document publicistic de informare şi de recuperare a istoriei acestor locuri. Publicaţie de ţinută a românilor din dreapta Tisei.

NICIUN COMENTARIU

LĂSAŢI UN MESAJ

Acest site folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.