Producători clujeni și maramureșeni au adus la finele săptămânii recent încheiate daruri din lada de zestre a neamului românesc: ii, obiecte de artizanat, produse din lemn, dulciuri, uleiuri presate la rece, dulcețuri și siropuri… Produsele au fost expuse și au putut fi achiziționate de la Târgul Produs de Cluj și Maramureș, organizat în parcarea de la Value Center din Baia Mare. Cei care au trecut prin zonă au putut asista și la un spectacol folcloric susținut de interpreți de muzică populară. Cei mici au avut la dispoziție echipamente de joacă.
“Ar fi păcat să nu ne arătăm tradiția”
Mariana Gecan a venit din Cluj-Napoca. Ne-a mărturisit că meșteșugul cusutului și confecționatul mărgelelor sunt pasiunile sale. ″Vin din Cluj și am adus cusături cu mărgele și cusături cu ac și ață, punct, cruciuliță. Lucrez de mică, de la 6 ani. Întotdeauna mi-a plăcut lucrul de mână și încerc să duc tradiția mai departe, pentru că ar fi păcat să nu arătăm neamului românesc tradiția noastră frumoasă și obiceiurile. Lucrez cu mare drag și pasiune, cât se poate. Mă relaxează și mă și încântă, iar clienții dacă văd că lucrezi manual, apreciază din ce în ce mai mult. Și fiica mea mă ajută, și fiul și soțul meu. Toți muncim cu drag, fiecare ce știe să facă, ce îi place mai mult. Cu mărgelele am început o afacere, dar am zis să fac și ii, să fie diversitate. Am învățat de la mama și bunica tehnica cusutului, iar tehnica mărgelitului de la o vecină a mea. E foarte meticulous, dar mă încântă, îmi place forte mult″, a spus meșterul popular, Mariana Gecan.
Mese și scăunele de lemn
Dumitru Stan din Râmnicu Vâlcea cioplea cu râvnă obiecte de lemn. A cu el inclusiv măsuțe și scăunele de lemn care te duc cu gândul la bojdeuca lui Ion Creangă.
″Acum sculptez o lingură decorativă. Asta e munca pe care o fac și trebuie să o duc până la capăt. Sunt pentru prima data în Baia Mare. Am adus vechile platouri, multe lucruri utile din lemn, care se folosesc în gospodăria omului. Am adus și mese cu tradiție, scăunele cu trei picioare. M-am inspirit de la bunicul. Mai toate mesele la țară aveau scaune cu trei picioare și erau de lemn. Ne duce cu gândul la Amintirile din copilărie ale lui Ion Creangă. Folosesc lemn de salcie, tei, plop. De când mă știu, mă ocup cu cioplitul în lemn. Bunicii, părinții s-au ocupat cu acest meșteșug. E munca mea de zi cu zi, sunt dependent de această muncă, îmi place mult. Așa îmi găsesc eu liniștea. Ca orice om, dacă îți place ceva, îl faci cu pasiune, continuu. Ca meșteri, fie iarnă, fie vară, lucrăm cu lemnul. Am fost în toată țara. Peste tot sunt impresionați. Băimărenii s-au lăsat așteptați… Prețurile sunt acceptabile, sunt de producător. În cele mai multe cazuri, mai negociem…″, a precizat meșterul popular Dumitru Stan.
“Trebuie să ne întoarcem la tradiție”
Elisabeta Soloș a venit cu obiecte de artizanat, dar și cu produse hand made. ″Suntem din satul Viștea, județul Cluj. Am venit cu artizanat și cu lucrul hand made. Avem păpuși îmbrăcate în costum popular, zgărdane, brâuri. Sunt lucruri realizate de întreaga mea familie: de la bunica la mama, verișoara mea, eu. Fiecare e cu meșteșugul lui, pe lângă lucratul pământului şi creșterea animalelor. Lumea caută tradiția. Mai ales cei care pleacă în străinătate iau o păpușă îmbrăcată traditional, cu care reprezintă țara, sau duc cu ei o cămașă, o ie, un zgărdan. Trebuie să ne întoarcem la tradiție, pentru că asta ne definește″, a spus Elisabeta Soloș.
Dulceață de gogonele și sirop de aronia
Cel mai apetisant stand a fost al lui Paul Căpușan din Borșa, județul Cluj. Împreună cu soția sa, a venit cu dulcețuri și siropuri naturale. Dar maramureșenii n-au fost prea dornici să cumpere aceste produse, pesemne pentru că și gospodinele din Maramureș sunt harnice și prefer să consume produsele preparate în propria gospodărie.
″Am adus în Baia Mare afacerea de familie, reprezentată de siropurile și dulcețurile noastre. Noi am început cu o plantație de zmeură. Pe urmă, am realizat o linie de procesare și am ajuns să procesăm, după 2 ani de activitate, zece sortimente de siropuri și zece sortimente de de dulceață. Cele mai căutate sortimente de dulcdeață sunt cele de ardei iute, zmeură, căpșuni, și mai avem o dulceață specială, de gogonele. E o dulceață ce se făcea acum 80-90 de ani. Își amintesc de ea bătrânii, o consumau de la bunicii lor. Siropurile toate sunt presate la rece, păstrează toate proprietățile: vitaminele, gustul. Cel mai special este siropul de zmeură, este singurul din țară certificat la Institutul din Bruxelles, am primjt două stele, sunt considerate precum stelele Michelin în materie de restaurant. Mai avem sirop de aronia. Aronia e un fruct adus din America de Nord, e fructul cu cea mai mare concentrație de antioxidanți. Anul acesta, am preparat și sirop din mentă și trandafiri. Mai avem sirop de soc, și acesta este o vedetă a siropurilor. Maramureșenii nu caută la fel de mult siropurile ca și cei din Cluj. Nu cred că e nici punctul de expoziție unul atractiv…″, a afirmat Paul Căpușan.
Dulciuri pentru toate gusturile
La fel de atractive au fost și dulciurile. Elisabeta Rus din Turda a încercat să îi cucerească pe clienți cu turtă dulce și ciocolată de casă. Aceste dulciuri sunt foarte apreciate pe piață. Elisabeta Rus se străduiește să facă o gamă variată de produse și de calitate. De exemplu, turta dulce nu e făcută cu zahăr, ci cu miere.
