“Publicul folk este un public înţelept, rafinat, sensibil la muzică şi poezie, în care se văd toate generaţiile” (Florin Ştefan)

0
641

Florin Ştefan – chitarist de mai bine de 20 de ani al îndrăgitei trupe Semnal M – a susţinut vinerea trecută un atelier de instrumente arhaice care a stârnit curiozitatea băimărenilor de toate vârstele. Evenimentul, integrat într-o serie de workshop-uri derulate în mai multe oraşe din Transilvania, a avut rolul de a-i transpune pe spectatori într-o călătorie în timp ce a pus în valoare bogăţia folclorului vechi din Carpaţi şi nu numai. Născut în Baia Mare, Florin Ştefan este compozitor, instrumentist şi vocalist. Ca şi chitarist, a colaborat cu numeroase trupe pe plan naţional, cât şi internaţional, având cea mai lungă activitate în cunoscuta trupă Semnal M.

• Instrumente din istoria omenirii, prezentate în diferite stiluri muzicale

Reporter: Un inedit atelier de instrumente arhaice a avut loc vinerea trecută în Baia Mare. Ce a presupus programul serii, dar, mai ales, care a fost feedback-ul celor prezenţi?
Florin ŞTEFAN: Programul serii a presupus un atelier (workshop) în care am prezentat celebrele instrumente din istoria omenirii: lira şi naiul (instrumente amintite în mitologia greacă: Naiul Zeului Pan şi Lira lui Orpheu – aici menţionez că eu am o liră construită ca model de pe o monedă din vremea regelui David, găsită arheologic; totodată, nu multă lume ştie că naiul are o vechime de 6.000 de ani, fiind descoperit arheologic în zona Mării Mediterane, unde s-a găsit un nai din ceramică, iar datarea a fost făcută de specialişti din zilele noastre cu atestări), alături de saz – instrument oriental (activ încă de dinnaintea erei noastre, folosit din Egipt până în India), cobza – instrument de o mare vechime găsit în spaţiul carpato-danubiano-pontic, tilinca – strămoşul fluierului – instrument găsit din vremurile apuse ale geto-dacilor, chitara clasică – instrument derivat din familia instrumentelor cu coarde de după apariţia lirei, celebra chitară Gibson Les Paul – instrument actual şi modern inventat de celebrul Les Paul în anii ’50. Toate acestea le-am prezentat în diferite stiluri muzicale: clasic, arhaic, jazz, folk etc. alături de invitaţi speciali: Marinel Petreuş, Bernadette Peter, Adina Hodişan şi Zoltan Konyicska. Oriunde am prezentat aceste instrumente, pe primul loc la curiozitate şi ascultare au fost copiii, iar cei adulţi, de obicei, îşi reînvie copilăria din sufletul stânjenit de prea multele griji ale vieţii cotidiene şi ascultă, zâmbesc, îşi fac poze cu instrumentele, pun multe întrebări la care mai găsesc şi eu, câteodată, răspunsuri în care spun că frecvenţa de 528 Hz face parte din ADN-ul oamenilor şi din muzica de vindecare, frecvenţă pe care o folosesc de fiecare dată când cânt cu naiul şi cu lira, aşa cum am făcut şi de această dată în Baia Mare.

• ,,Lira & Pan Flute”

R.: Ce te-a determinat să alegi oraşul nostru pentru un astfel de eveniment?
F.Ş.: Am mai avut în Baia Mare, dar şi în alte oraşe din Transilvania, concerte jazz-fusion, arhaic – cu taraf, folk în care am prezentat Naiul şi Lira atât pe scene, cât şi în cluburi şi, pentru că sunt născut în Baia Mare, am hotărât ca prezentarea instrumentelor şi discuţiile libere cu publicul interesat de aşa ceva sunt mult mai aproape de oameni decât prin prezenţa unui recital sau concert pe scenă. Cel mai potrivit loc l-am găsit la ,,Sala cu pian”, loc în care se întâmplă activităţi muzicale de un nivel artistic egal cu ţările civilizate din întreaga lume. Se poate să ne aşteptăm la activităţi similare. Dacă ar fi după mine, aş face în fiecare săptămână, doar că timpul drumurilor în ţară şi în afară cu activităţile muzicale pe care le desfăşor nu îmi permite să vin prea des pe acasă.
R.: Care sunt proiectele muzicale pe care le coordonezi ori în care eşti implicat în această perioadă?
F.Ş.: Proiectul muzical principal la care lucrez este ,,Lira & Pan Flute”, proiect la care lucrez de câţiva ani buni şi care sper să iasă cât mai curând la lumină. Când mai am timp, fac colaborări cu diferiţi artişti, care fac parte din capitolul muzicieni.
R.: Ce detalii legate de concerte le poţi oferi fanilor trupei Semnal M?
F.Ş.: Să nu uite că Iuliu Merca (mentorul meu alături de care am cântat, am învăţat multe ştiute şi neştiute) a compus toate hit-urile (muzică, text şi orchestraţie): ,,La fereastra ta”, ,,Spune-mi cine eşti”, ,,O roată de foc”, ,,Desculţ în iarbă” etc. şi a făcut asta ca toată lumea să îi cânte melodiile, cu o chitară, cu trupa, la foc de tabără, cu o mare dăruire.

• “Am învăţat că muzica lui Iuliu înseamnă iubire, dăruire şi sinceritate”

R.: De câţi ani eşti alături de Semnal M? Ca un bilanţ personal, ce înseamnă pentru tine toată această perioadă petrecută alături de renumita trupă?
F.Ş.: În 2018, s-au adunat 20 de ani de când am cântat pe toate scenele din ţară marile şi frumoasele compoziţii ale lui Iuliu Merca, compozitorul tuturor albumelor şi fondatorul trupei din 1977. Cu trupa lui Iuliu, din care a mai rămas doar basistul, cei de seamă ai trupei sunt plecaţi dincolo de stele, am învăţat că muzica lui Iuliu înseamnă iubire, dăruire şi sinceritate, toate acestea în simplul mod de a fi. În prezent, eu aduc cântece şi vorbesc despre muzica lui Iuliu Merca inclusiv în proiectul “Lira & Pan Flute”, la care lucrez şi pe care îl prezint, atât în ţară, cât şi în străinătate.
R.: Putem face un rezumat al premiilor pe care le-ai obţinut chiar de la debutul în muzică?
F.Ş.: Am adus multe farfurii şi diplome la Clubul Elevilor, pe vremea când am participat şi la ,,Ursuleţul de aur”, asta fiind prin 1994, unde sub îndrumarea profesorului Alexandru Bertok, am luat doar marele premiu plus premii de instrumentist, în ţară. Am mai avut trupe rock alături de care am luat premii la diferite festivaluri naţionale şi, dacă tot e vorba de premii, am participat şi la câteva festivaluri – concurs folk, unde spre surprinderea mea, se pare că le-a plăcut ce le-am cântat pentru că mi-au dat Marele Premiu (Bistriţa, Brăila) şi alte premii speciale ale juriului etc.
R.: Cine formează, în prezent, publicul ce iubeşte, în mod deosebit, muzica folk?
F.Ş.: Publicul folk, din ceea ce am văzut eu, este un public înţelept, rafinat, sensibil la muzică şi poezie, în care se văd toate generaţiile, care au cultura celor şapte ani de acasă şi care reacţionează oricând pozitiv la o piesă de muzică clasică, rock, jazz, arhaic, glume muzicale şi multe alte seriozităţi din toate notele adunate de la Do la Do.

NICIUN COMENTARIU

LĂSAŢI UN MESAJ

Acest site folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.