Cea mai veche şi originală biserică din Ţara Sfântă se află în partea de răsărit a oraşului Betlehem. Este Basilica Naşterii Domnului sau Biserica Nativităţii. Complexul ce o înconjoară, acoperind aproximativ 12 000 metri pătraţi, include în afară de basilica propriu-zisă, o mănăstire ortodoxă, una catolică şi una armeană. Istoria ei începe în secolul al II-Iea, când Sfântul Iustin Martirul a identificat întâia oară grota care se află sub ea, drept peştera sfântă, locul naşterii lui Iisus. Prima biserică se va ridica aici destul de timpuriu, în anii 326, de către Sfânta Elena, mama împăratului Constantin cel Mare.
Invazia perşilor din anul 614 a lăsat intact lăcaşul, impresionaţi să-i vadă reprezentaţi în scena Naşterii Domnului pe magii de la răsărit, îmbrăcaţi în haine persane. Apoi, intrarea pe uşa, foarte joasă, numită “Uşa Umilinţei” şi ea cu propriile ei legende: să ai capul plecat; să nu poată intra invadatorii călare etc. etc.
Prima bazilică avea 5 naosuri şi o mare curte exterioară. În aripa dinspre răsărit, a fost construită o clădire impresionantă, octogonală, în centrul căreia se află Peştera Naşterii Domnului. Clădirea octogonală de deasupra peşterii a fost o bazilică triunghiulară. Ai un sentiment ciudat să vezi biserici construite peste alte biserici. Aşa se face că întreaga construcţie are forma unei cruci. Lăcaşul are trei altare: unul central şi două mai mici, aflate în absidele laterale. Din aceste abside se coboară în Peştera Naşterii Domnului, propriu-zis o mică grotă naturală, situată chiar sub altarul central. În partea de răsărit, localizat printr-o stea de argint fixată în marmură, se află locul unde a fost ieslea. Cincisprezece candele ard permanent în jurul ei.
Am citit că de-a lungul vremii, biserica a fost dăruită cu podoabe de aur şi argint de voievozi şi oameni de smerită credinţă din România. Printre ei, Vasile Lupu. Doamna Marica, văduva lui Brâncoveanu, a lăsat, prin testament, zece pungi de galbeni pentru a se repara ce va fi stricat şi pentru pomenirea răposatului ei soţ. Şerban Cantacuzino, cunoscut ca omul care a iniţiat şi suportat cheltuielile traducerii şi tipăririi Cărţii Sfinte (Biblia de la Bucureşti), a donat Bisericii Naşterii catapeteasma. Unele informaţii spun şi că Steaua de argint, fixată pe locul unde a văzut lumina zilei Iisus, în Grota Naşterii, ar fi tot un dar al românilor.
