Lăsați-mă, să mă gândesc!

0
50

Cu ani în urmă, Andrei Pleșu scria un text de care m-am apropiat, motiv pentru care nu l-am uitat. Cum sunt un cititor atent al operei sale, am și plaja de admirație pentru eseurile scrise, deoarece este un estetician, un istoric al artei și un stilist al limbii române. Le citesc consecvent în „Dilema veche.” Atunci, dumnealui era preocupat de profilul omului politic de la noi. Ca pildă, l-a luat pe Lee Hamilton, jurist american, membru al Congresului peste trei decenii, din partea democraților, care a încercat să răspundă la întrebarea: Care sunt atributele unui bun om politic? Dar cum ar trebui să fie politicianul român? Adaptând la noi condițiile lui Hamilton, eseistul român creionează un profil care merită pus în ramă. În primul rând, politicianul român, trebuie să fie un bun comunicator. Adică să aibă ușa deschisă, să fie ușor de abordat, să practice argumentul unei idei, să știe să asculte și să vorbească convingător. Să aibă deci, claritate, cordialitate și simțul umorului.
Apoi, omul politic trebuie să aibă conștiința că locul pe care-l ocupă nu este veșnic. Să știe că într-o zi vine plecarea, ieșirea din peisajul politic. Vedem însă că demnitarul român nu este obișnuit să fie luat la întrebări. El crede că deține adevărul, că tot timpul este victorios. El nu greșește niciodată. Cum îi vedem la televizor, vorbesc tare, toți odată, pe o plajă lingvistică restrânsă, practică bășcălia, ba, uneori, cuvintele necuvenite. Greu se descurcă cu limba maternă pentru a fi un bun comunicator. Dar pentru asta, se crede, nu trebuie o calificare specială. Îi vedem, seară de seară, în ce expresii ne vorbesc despre starea națiunii. În două direcții: fac vorbire despre ei, ca autori ai faptelor bune, și spun opoziției că este răufăcătoare. Uitând că și ei au fost în acea bancă. Pe lista lui Hamilton sunt incluse virtuțile obligatorii ale politicianului: onestitatea, credibilitatea și motivația. De ce ai dorit să îmbraci haina parlamentară? De ce ai dorit să fii ministru?
Am aflat recent, de la un om politic, că nimic nu se poate face împotriva voinței tale. Deci ești un personaj din mecanismul politic. Cu alte cuvinte, ți-ai dorit urcarea pe scară, cu voința unui vot dat de cei mulți. Atunci, nu uita de ei! Ei te-au trimis acolo că au crezut în tine ca partid, dar și ca nume de om. Intuiau în dumneata competența scrisă în biografia de candidat. Deci, când intri în politică să ai în spate o sumă de isprăvi care te recomandă să ocupi acel fotoliu din Casa Țării. Trecerea din popor direct într-o situație de decizie națională nu poate avea mari izbânzi. Că vremea lui Moș Ion Roată a trecut. Apoi el a fost doar un sfătuitor, nu un membru al Divanului ad-hoc. Recolta de temperat-continentali, ajunsă în Parlamentul României, este prea evidentă. Nu poate dovedi un altruism spontan pentru nevoile țării de astăzi. Prea sunt fascinați de onoruri, de afaceri care le aduc bani. De ce să ne ascundem după umbră?
Pe lista lui Hamilton era pusă o condiție care fascinează alegătorii: să faci bine altora! Celorlalți mai mult decât ție. După ce vedem în mare parte din politica noastră, nu se prea adeveresc pretențiile noastre. Unde sunteți, dragi oameni politici români? Unii la televizor, câțiva prin ziare și rețele de socializare. Voi mai știți cum arată poporul care v-a votat? Vă mai întâlniți, calmi, cu dorința de a cunoaște lumea care vă înconjoară? Da, e pandemie, dar nu au murit toți artiștii plastici, scriitorii, interpreții de mare valoare, meșterii care duc tradiția Maramureșului. De ce nu vă întâlniți cu ei? Chiar în condiții sanitare. Cum admitea eseistul, am putea spune că un adevărat om politic nu trebuie să aibă decât două calități: bunătatea și inteligența. Adică să-ți meargă mintea și să-ți placă să fii folositor semenilor. Să-ți placă să-ți ajuți țara. Valorile ei, despre care actualii guvernanți vorbesc tot mai puțin.
Cred în democrație, dar în cea care este deschisă către lume. Pandemia asta ne-a închis în propriul suflet. Oamenii așteaptă de la cei care ne conduc, care dețin informații folositoare, să dea curaj țării. Fac o răfuială politică ce ne descurajează. În cine să credem? La această întrebare a răspuns, cu două seri în urmă, o distinsă doamnă, care a fost cinstită la împlinirea unui veac de viață. Tânăra jurnalistă, inspirată, o întreabă pe distinsa doamnă, lucidă, dezinvoltă, frumos coafată: ce politician român vă este un reper? Răspuns fără echivoc: Lăsați-mă să mă gândesc! Mi s-a părut un răspuns de luat în seamă. Esențial pentru mulți dintre noi. Da, lăsați-mă, să mă gândesc! Sărbători fericite!

NICIUN COMENTARIU

LĂSAŢI UN MESAJ

Acest sit folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.