Maramureșenii cer subvenții mai mari pentru fermierii mici

0
111

Luni, 13 septembrie, la Vișeu de Sus, a avut loc conferința de promovare a măsurilor delegate către Agenția de Plăți și Intervenție pentru Agricultură (APIA), la care au participat 70 de fermieri din județul Maramureș (mai ales din zonele Vișeu, Valea Izei și Ocna Șugatag) interesați de măsurile de agromediu privind pășunile. Adrian Pintea, directorul general al APIA, a deschis conferința.
Vasile Coman, primarul orașului Vișeu de Sus, și Ionel Bogdan, președintele Consiliului Județean Maramureș, au salutat adunarea și s-au declarat mulțumiți că politica agricolă europeană îi va susține de acum înainte și pe micii producători agricoli. Ionel Bogdan a spus că avem deja sate depopulate în județ, deci sprijinul APIA pentru dezvoltare rurală este important. Din 2007 pînă acum, România a beneficiat de fonduri europene de 50 miliarde euro, la o contribuție a noastră de 20 miliarde euro.

Cuvintele directorilor de la APIA

Directorii Adrian Pintea și Ioan Florin Urs
Directorii Adrian Pintea și Ioan Florin Urs

Ioan Florin Urs, directorul executiv al Centrului APIA județean Maramureș, a arătat că anual cei 34.000 de fermieri din Maramureș primesc de la stat subvenții agricole de 58 miliarde euro, ca ajutor pentru a întreține cele 110.000 ha de pășune, pentru a cultiva 33.000 ha de teren arabil, pentru a lucra 7.000 ha de livezi și pentru a îngriji mai bine animalele (vaci, oi, capre, porci, găini). Sume în plus primesc cei 400 de fermieri care practică agricultura ecologică pe 3.000 ha, unde subvenția este de peste 400 de euro pe hectar.
De la APIA central București, au vorbit directorii Raluca Daminescu, Luminița Botezatu, Stela Tănase, George Radu și Traian Crainic. Au detaliat măsurile și pachetele de subvenții. Pentru pășuni, suma alocată este de 142 euro/ha, plus 100 euro/ha. Primesc bani și proprietarii de păduri (composesorate, primării), dacă respectă zonele de liniște. Ferme de porci și păsări capătă sume de bani dacă răresc animalele din boxe și cuști. APIA face controale pe teren și verifică respectarea bunelor condiții agricole și de mediu. Pentru pășunile invadate de pădure, APIA ia banii înapoi.

Agricultorii din Moisei
Agricultorii din Moisei

Cele mai multe probleme apar cu identificarea parcelelor agricole, adesea fiind mai mici decît cele declarate. Însă din 2023 va fi aplicată tehnica satelitară pentru a verifica mărimea parcelelor lucrate și cultura existentă. Se spune că din satelit, pe baza unui cod de culori, poate fi determinată cultura de pe o parcelă, ba chiar și producția pe care o obții, cu eroare de 5%. Din 2023, subvențiile vor fi plătite doar după ce vor fi controlați toți fermierii. Pînă acum, anual, erau verificați unu din douăzeci de fermieri.

Anunțul final: vin banii

Directorul Adrian Pintea a răspuns la întrebările cîtorva fermieri și în încheierea conferinței a anunțat că din 18 octombrie 2021 vor începe plățile în avans: 70% pentru cele directe pentru teren și 85% pentru agromediu și dezvoltare rurală. Iar de azi, 15 septembrie 2021, vor începe plățile (ajutorul de COVID) pentru crescătorii de bovine, circa 140 lei pe vacă și circa 540 lei pe tona de lapte.

Cuvîntul fermierilor

Ședința fiind lungă de 3 ore, fermierii n-au mai avut răbdare să ceară lămuriri de la conducerea centrală APIA, așa că în jurul meselor cu gustări am stat de vorbă cu opt-nouă dintre ei, din Moisei și Săcel.

Fermierul Ioan Magdău din Săcel nr. 797
Fermierul Ioan Magdău din Săcel nr. 797

• Ioan Magdău (61 ani) crește animale de tînăr, acum este ajutat de fiul său Vasile. În sat, au mai rămas puțin țărani, dar familia sa n-a renunțat la agricultură, a înmulțit animalele, a cumpărat tractoare și mașini agricole , avînd în vedere că forță de muncă nu se găsește. Se consideră fermier, crește 32 de bovine din rasa Brună de Maramureș, din care 12 sînt vaci de lapte înscrise în registrul rasei. Mulge laptele, îl transformă în caș și urdă și vinde produsele. Nu face telemea, consumatorii preferă urda și cașul. Are 20 ha de teren propriu și mai închiriază teren agricol de la consăteni. Crește porci, îi hrănește cu zer și iarbă. Nu îngrașă solul cu chimice, ci cu gunoi de grajd, îl împrăștie pe teren cu MIG-ul. E mult de lucru cu fînul, nu face siloz. Coboară clăile de fîn de pe dealuri cu TAF-ul, cîte 1-2 tone o dată, leagă claia cu cablul strîns de troliu. Agricultura s-a schimbat, tatăl său (are 94 de ani) cosea cu coasa manuală. Acum, vacile au adăpătoare în grajd. Dar probleme mai sînt, subvenția a scăzut (într-un an a fost 800 euro pe vacă). Nu mai sînt tîrguri deschise, crescătorii sînt obligați să vîndă animalele vii la abatorul din Botoșani, care are achizitor la Rozavlea.
• Un agricultor din Moisei (refuză să-și dea numele la ziar) ne-a spus că este „țăran-fermier”. Are doi cai, tractor, dar și jeep, condus de fiul său, poate urca la stîna de pe pășunea montană, unde crește 120 de oi ale sare, plus ale unor consăteni. Crește vaci de rasă Brună, de. Cultivă „barabou” (cartofi), Terenul în pantă îl ară cu caii, la capătul brazdei pe curba de nivel întoarce trupița. Problemele fermierilor și țăranilor de la munte sînt aceleași, subvenția ar trebuie să fie mai mare decît la es. Ciobanii nu mai stau la stînă fără 3.000 de lei pe lună (pînă acum era 1.500), plus țigări.
• Doi fermieri tineri, din Săcel, ne confirmă că nu e ușor să fii azi agricultor. Unul a plantat 1.5 ha de livadă cu gutui, în sistem ecologic, însă nu știe ce va face cu fructele, cînd pomii vor intra pe rod. Al doilea, crește vaci de lapte. Toți cei cu care am stat de vorbă sînt de acord că statul trebuie să-i susțină mai intens pe micii fermieri, prin subvenții și prin deschiderea unor piețe și tîrguri locale, unde fermierii mici și țăranii să-și poată vinde produsele, netulburați de comercianți.

NICIUN COMENTARIU

LĂSAŢI UN MESAJ

Acest site folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.