Morișca guvernelor

0
57

De vreo două luni, în România, peste afurisita criză pandemică și criza energetică, s-a suprapus o aberantă criză politică. Noi, cetățenii, suntem martorii unui spectacol care are ca actor principal eșecul. Nu o zic eu, ci ne-a spus-o însuși președintele țării că avem o Românie eșuată. Nu știu cine l-a învățat să recunoască această parte de realitate. Eu cred că avem o parte de țară care nu ține seama de păgubosul frecuș politic. Sunt români care nu sunt interesați de certurile televizate. Și își văd de treabă, așa cum pot. Deși cunosc oameni care, atunci când se întâlnesc, vorbesc despre pandemie și politică. Asta în cazul în care prietenii se mai cunosc pe stradă. Unii cu ochelari, cu gluga în cap și mască par niște statui mergătoare. Mi se întâmplă să trec pe lângă o cunoștință care, cu umor negru, în loc de salut își spune numele. Mă cheamă Ana…
Cei care urmărim viața politică din țară ne facem păreri, căutăm explicații la creșterea brutală a prețurilor, la eșecul vaccinării, lipsa medicamentelor și a căldurii din unele orașe. Apoi ni se sugerează îngrijorări alimentare. Constat că viața politică de la noi, mai ales în ultimii ani, este ruptă de realitate. Este o vădită distanță între popor și aleșii lui. Uitați-vă în jur dacă nu mă credeți! Prin unele instituții domnește o nepăsare care te trage de mânecă. Ca la noi la nimeni, este expresia care sugerează mântuiala. Citesc în ultima lună articole despre finalul de mandat al cancelarului german Angela Merkel. Care în cei 16 ani, cât a fost neîntrerupt la putere, a fost artizanul hegemoniei germane în economia europeană. În contextul unui echilibru precar și în UE. Unul din motive a fost stabilitatea guvernării. Cancelar cu patru mandate. Și o retragere demnă pentru un politician de acest calibru.
Un confrate, Ciprian Rus, face o comparație între așezarea germană și morișca guvernelor de la noi. Da, câte guverne a avut România în ultimii zece ani? Mihai Răzvan Ungureanu a stat la Palatul Victoria doar patru luni, guvernul condus de el a fost demis prin moțiune de cenzură. Fiind al doilea guvern, de după 1989, demis în acest fel. A urmat Victor Ponta, cu un mandat de trei ani, cu perioade furtunoase de guvernare, care a demisionat la presiunea străzii, după dezastrul de la Clubul Colectiv. A venit la putere guvernul tehnocrat al lui Dacian Cioloș, până la noi alegeri, care a durat un an și câteva luni. A urmat morișca guvernelor pesediste, dominate din umbră de Liviu Dragnea. Care a propus oameni loiali lui, dar care au plecat din funcții pe propria lor majoritate. Guvernul condus de Sorin Grindeanu a fost dat jos, prin moțiune de cenzură, de propriul partid, datorită conflictului iscat între Liviu Dragnea și Sorin Grindeanu. Și a venit guvernul Mihai Tudose, care, după șapte luni, avea aceeași soartă.
Țin minte episodul jenant, când premierul Japoniei în loc să fie primit la Palatul Victoria a fost invitat să viziteze Muzeul Satului, deoarece Tudose își făcea valiza. O gafă diplomatică, se pare cu urmări până astăzi, între România și Japonia. În noua vânzoleală politică, Grindeanu și Tudose se găsesc pe lista unui prezumtiv guvern pesedisto-liberal. După debarcarea celor doi, a venit guvernul Viorica Dăncilă, care a plecat și el după un an și ceva, însoțit de critici și ironii. Atunci, președintele țării a felicitat PNL pentru că a dat jos „acest guvern dezastruos.” Așa, cu poftă de putere, a fost instalat guvernul Ludovic Orban, care a guvernat un an și o lună. Dar nu a reușit să continue prezența la Palatul Victoria și după alegeri, fiind înlocuit de Florin Cîțu. Și el va avea mai puțin de un an de mandat.
Și am ajuns în ziua de astăzi, când putem număra opt premieri în mai puțin de un deceniu. Un știutor mi-ar putea da exemplu Italia, care și ea are vocația schimbării guvernelor. Toți știm că acolo morișca nu influențează foarte mult economia și nivelul de trai. Pe când la noi este altceva. Se vede și acum când târgurile politice nu s-au finalizat. Încă nu se știe cine plătește aldămașul. Astăzi, PNL și PSD vor să-și consulte liderii din teritoriu în ceea ce privește formarea noului guvern. Unul greu de conceput în urmă cu două luni. Adică frăția guvernamentală între liberali și social-democrați. PSD cere aprofundarea negocierilor, tatonată ieri și alaltăieri, iar în tabăra liberală s-au înregistrat și alte păreri în legătură cu colaborarea, care se prevede a avea loc. Sunt voci liberale ferme care susțin refacerea coaliției.
Oameni politici, cădeți de acord, faceți un guvern de care are nevoie țara. Cei care pierd, la noi, sunt cetățenii. Vrem stabilitate! Cât despre pacea politică de șapte ani și premierii rotativi din doi în doi ani, tot un fel de morișcă, vom mai vorbi. Că banii v-au hipnotizat și pe unii, și pe alții. Dați o pildă de încredere oamenilor acestei țări. De care au atâta nevoie. Nu uit că am vorbit de doamna cancelar. Nu este rău să luăm binele de la alții.

NICIUN COMENTARIU

LĂSAŢI UN MESAJ

Acest site folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.