La Cavnic, inscripția de pe Stâlpul Tătarilor, total degradată

Stâlpul Tătarilor din Cavnic este probabil unul din puținele monumente istorice maramureșene care localizează în timp și-n spațiu un eveniment major și un câmp de luptă. Să ne înțelegem, nu stâlpul în sine este istorie, ci placa încastrată în el. Care, din păcate este degradată la maximum, astfel încât nu se mai poate citi nimic pe ea.
Un căvnicar ne dă însă soluția, la îndemână de altfel. “Pe o clădire părăsită din Handalul de Mijloc, în fundație, este încastrată o piatră inscripționată similar! Cea de pe stâlp e 80% distrusă, exfoliată, pentru că nu a fost protejată cu nimic. Nu trebuie decât să demonteze piatra din acea clădire și s-o pună pe stâlp, dar protejată de această dată!”. Am tras o fugă, am găsit clădirea, am găsit piatra. Într-adevăr, e similară. Amintim că momentul istoric 1717 a fost unul de care se leagă foarte multe evenimente maramureșene. În primul rând, o mulțime de biserici maramureșene de lemn sunt datate 1717 pentru că…anterioarele fuseseră arse în această ultimă năvălire tătărască. Apoi, următoarele biserici au venit “dotate” cu semiluna în vârf, pe care unii preoți o dau acum la întors, cum că n-ar fi un semn de obediență, ci soarele și luna puse sub cruce… Apoi, brondoșii de Cavnic își au originile de-acolo, se spune. Sigur, e de discutat cât de rău s-au speriat tătarii, mercenarii perfecți ai secolelor anterioare, concurați numai de vecinii lor cazaci, de măștile maramureșenilor. Dar e o datină superbă, ce merită cultivată. Apoi, ne-am ales cu toponime “tătărăști”, în fel de fel de locuri, dar și cu nume de familie (vezi etimologie-Tătar, Tătaru), la fel și cu legende frumoase.
Revenim: Stâlpul Tătarilor e un monument care e necesar zonei, el punctează un moment important în materie de istorie, religie, tradiții în întreg Maramureșul.