Afecțiunile musculo-scheletale fac parte în proporție de peste 95% din categoria bolilor profesionale, cel mai des întâlnite la nivel european, dar și în județul Maramureș.
Tocmai de aceea, pentru al treilea an consecutiv, Agenția Europeană pentru Securitate și Sănătate în Muncă a stabilit ca în cadrul Săptămânii Europene pentru Sănătate și Securitate în Muncă, să fie organizată o campanie, sub titlul „Locuri de muncă mai sănătoase”. Prin intermediul acesteia, angajatorii și cei din serviciile externe și interne de securitate și sănătate în muncă sunt informați despre soluțiile și bunele practici ce pot duce la scăderea numărului afecțiunilor musculo-scheletale.
Domeniile cu cele mai multe riscuri de îmbolnăvire
Un simpozion pe această temă a fost organizat ieri, 20 octombrie, la sediul Inspectoratului Teritorial de Muncă Maramureș (ITM). La acțiune au fost invitați reprezentanții serviciilor externe și interne de securitate și sănătate în muncă. Inspectorul-șef al ITM Maramureș, Dragoș Năcuță, a arătat că o atenție deosebită s-a acordat construcțiilor și domeniului electric, acolo unde sunt cele mai multe riscuri de îmbolnăviri ale sistemului musculo-scheletal, dar și cel mai mare pericol de accidentare la locul de muncă.
„Afecțiunile musculo-scheletale sunt responsabile de peste 95% din bolile profesionale, raportate la nivel de Maramureș. Bolile musculo-scheletale sunt afecțiuni ce sunt rezultatul unei practici de muncă îndelungată, nu sunt cauzate doar de un singur loc de muncă, de o singură practică de muncă, pot fi rezultatul unei vieți profesionale integrate. Monitorizarea acestor afecțiuni alături de DSP este obiectivul nostru de a încerca să oferim lucrătorilor informații și firmelor de specialitate, informații clare cu privire la combaterea acestor riscuri. Construcțiile reprezintă un domeniu predilect pentru că se lucrează cu forță fizică. Toate domeniile ce necesită manipulare de masă semnificativă implică același risc, inclusiv munca statică, la birou. Cei care stau 8-10 ore la birou sunt supuși presiunii pe coloană și a sistemului musculo-scheletal”, a punctat Dragoș Năcuță.
Angajații, cei mai expuși îmbolnăvirilor profesionale
Potrivit unei statistici oficiale prezentată de ITM Maramureș, pe perioada 2017-2021, cei mai afectați de bolile profesionale sunt bărbații – 87, femei care s-au îmbolnăvit la locul de muncă fiind în număr de 26. În funcție de vârstă, cele mai frecvente cazuri de îmbolnăviri profesionale sunt la persoanele cu vârsta între 50 și 60 de ani, respectiv 63 persoane, urmează categoria de vârstă 40-50 ani, cu 37 de cazuri. În funcție de meserie, cei mai afectați sunt: 31 muncitori necalificați în diverse domenii de activitate: ambalare, asamblare, demolare, industria textilă, silvicultură, 13 șoferi, 8 dulgheri/tâmplari, 7 operatori mașini terasiere, 6 lăcătuși mecanici, 6 manipulanți mărfuri, 5 zidari, 4 mecanici auto, 3 lucrători în bucătărie, 3 lucrători în silvicultură, 3 confecționeri în industria textilă, 2 electricieni, 2 oțelari, 2 fasonatori mecanici, 2 vânzători etc. Conform aceleiași raportări, cel mai tânăr lucrător diagnosticat cu boală profesională (hernie de disc) este un operator mașini unelte cu comandă numerică, în vârstă de 23 ani, având 4,5 ani vechime la locul de muncă. Vârsta cea mai înaintată la care a fost declarată o boală profesională este de 62 ani în cazul a doi șoferi. O situație deosebită o reprezintă cazul unui lucrător diagnosticat și confirmat, atât cu discopatie lombară, cât și cu hipoacuzie și surditate.
Pe de altă parte, inspectorii de muncă au mai arătat că, în construcții și în domeniul electric există și cel mai mare risc de accidentare. Anul acesta, în Maramureș, au fost raportate 204 accidente de muncă, din care 108 au fost cu peste 3 zile de concedii medicale, 33 evenimente s-au înregistrat în afara locului de muncă, iar 3 accidente au fost mortale.
Inspectorul-șef al ITM Maramureș a mai adăugat că serviciile externe de prevenire și protecție în domeniul sănătății și securității în muncă sunt specializate să instruiască în mod precis lucrătorii pentru a ajunge la combaterea riscurilor de îmbolnăvire și accidentare. „De exemplu, un lucrător din comerț sau construcții nu trebuie să ridice mase, greutăți, constant, peste un anumit nivel, să nu le manipuleze altfel, să își protejeze sistemul musculo-scheletal. Angajatorii trebuie să aibă permanent o atenție cu privire la acest aspect, să monitorizeze starea de sănătate, să efectueze echipament de protecție. Toate aceste măsuri sunt precizate în legislația muncii”, a explicat Dragoș Năcuță.
