O carte ce te îndeamnă la lectură, dar şi la cercetare, lansată de Viorel-Filip Gherman

0
174

„O sărbătoare a cărţii” în „catedrala culturii româneşti” din Baia Mare a avut loc în prezenţa unui număr redus de participanţi veniţi să asiste la prezentarea volumului „Între tradiţie şi modernitate. Biserica şi lumea rurală în Ţara Lăpuşului”.
Cartea a fost lucrarea de doctorat a profesorului Viorel-Filip Gherman, de la Liceul „Petru Rareş” din Târgu Lăpuş şi a apărut la Editura Mega din Cluj-Napoca. Deşi o lucrare valoroasă, numărul celor veniţi să asiste la lansarea volumului a fost unul modest.

O lucrare voluminoasă, „un parcurs ştiinţific şi profesional, exemplar”

„Această carte se prezintă de la sine prin conţinutul ştiinţific, dar şi printr-o eleganţă foarte fină. A fost pregătită şi susţinută public ca teză de doctorat la Facultatea de Istorie şi Filozofie din cadrul Universităţii Babeş-Bolyai Cluj-Napoca. Am avut plăcerea şi onoarea în egală măsură să fiu conducătorul ştiinţific al acestei lucrări. Mă bucur că nu a rămas literatură de sertar. Profesorul, doctor în istorie, a reuşit să o introducă în circuitul literar. E un parcurs ştiinţific şi profesional exemplar”, a remarcat conf. univ. dr. Ion Cârja, de la Universitatea Babeş-Bolyai Cluj-Napoca.
Este o lucrare voluminoasă, cu peste 450 de pagini, 1.145 de note, cu o bogată şi variată bibliografie, cu surse inedite, multe din arhivă: arhiva mănăstirii Rohia, arhivele naţionale ale statului, de la Arhiepiscopia Clujului etc.
Volumul se deschide cu un prim capitol: “Ţara Lăpuşului. Dilemele unei identităţi locale” în care autorul încearcă să definească conceptul de ţară, „să vadă în ce măsură se poate vorbi despre o ţară, despre o identitate locală atât de bine definită cum sunt şi alte ţări: Ţara Maramureşului, Ţara Oaşului, Ţara Moţilor etc.”

„Avem nevoie de istorii mici…”

Un capitol aparte este cel dedicat monahismului şi implicit Mănăstirii „Sfânta Ana” Rohia.
„Autorul s-a preocupat pe lângă multe alte aspecte în principal de viaţa cotidiană a lumii ardelene, în special în Ţara Lăpuşului, o lume de sate şi preoţi. O lume în care biserica ocupă un loc central în comunitate, dar care împreună cu şcoala şi societatea civilă sunt pilonii de bază pentru satele noastre. Este scos în evidenţă rolul moralizator al Bisericii. Autorul dedică preocupările sale în special mănăstirii Rohia, de la începuturi şi până la începutul celui de-al Doilea Război Mondial, de la înfiinţarea mănăstirii în 1926 de preotul Nicolae Gherman, la îndemnul fiicei sale, Anuţa. Una din surse a fost chiar fiul părintelui ctitor, Nicolae Gherman, Octavian Gherman, care a trăit 100 de ani. Mănăstirea Rohia este prima mănăstire ortodoxă construită după Ma­rea Unire din 1918 în Ardealul alipit. Mănăstirile din început au fost centre culturale şi spirituale. Mănăstirea Rohia a fost şi este o instituţie monahală care a contribuit extrem de mult la unitatea românească în Ţara Lăpuşului, la culturalizarea şi modernizarea ţinutului, păstrând tradiţiile şi valorile spirituale româneşti. Întreg demersul istoric şi istoriografic al autorului scoate la lumină multe fapte din viaţa Lăpuşului, unele necunoscute, altele cunoscute, dar trecute cu vederea”, a accentuat pr. arhim. dr. Macarie Motogna, starețul Mănăstirii Rohia.
La rândul său, prof.dr. Dan Andrei Filip, inspectorul şcolar general adjunct din cadrul Inspectoratului Şcolar Judeţean Maramureş, consideră că această carte te provoacă la lectură, dar şi la cercetare.
„Avem încă nevoie de istorii mici, avem nevoie de istorii de comunităţi, de istorii de biserici, de personalităţi, de istorii de mănăstiri, de mici fragmente de istorie din toate locurile ca să aducem încă lucruri noi în ce priveşte istoria mare a zonei, a regiunii, a judeţului, a ţării, dincolo de graniţele ţării noastre”, a concluzionat prof. dr. Dan Andrei Filip.

NICIUN COMENTARIU

LĂSAŢI UN MESAJ

Acest site folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.