Crâmpeie din viața arhiepiscopului Iustinian Chira

1
203

• Amintiri… mărturii •

Părintele Nicolae Thira, de la Parohia Ortodoxă “Nașterea Domnului” din Baia Mare rememora în numerele trecute ale cotidianului “Graiul Maramureșului”, modul profund în care arhiepiscopul Iustinian Chira se pregătea pentru întâlnirea cu Hristos în Sfânta și Dumnezeiasca Liturghie. Apoi, în timpul slujirii, ierarhul părea să fie transpus în altă lume. Nu mai trăia el, ci Hristos se vădea cu totul în sine.
La fel era și în timpul predicii. Rostea cuvintele cu o forță interioară impresionantă, iar vorbele intrau direct în inimile credincioșilor, în ochii cărora puteau fi zărite, deseori, lacrimi de emoție.

Impresiona ierarhul nu numai prin ce spunea, ci și prin simpla prezență, una firească, fără nimic artificial, fără dorința de slavă deșartă.
„Și acum sunt memorabile înregistrările, fotografiile cu el. Lăsa însemnele episcopale, mitra, cârja arhierească. Ieșea mereu cu capul gol, cu Sfânta Scriptură și așa vorbea. Și acum am în memoria vizuală, trăiesc aievea acele momente pline de încărcătură duhovnicească. Într-una din zile am mers în Bistrița, peste deal, pe lângă toate parohiile pe lângă care am trecut am avut niște simțăminte aparte. Nu este sat, nu este parohie, biserică în care să nu fi fost, să nu fi slujit, să nu fi trăit momente și clipe duhovnicești de o înălțime extraordinară. Am fost foarte emoționat când am trecut prin Maramureșul Istoric amintindu-mi de anii frumoși pe care i-am petrecut împreună cu ÎPS Justinian, acest episcop minunat. Modul în care eram primiți, nu știu dacă azi mai este profunzimea care era atunci, trăiri duhovnicești cum nu pot fi explicate în cuvinte”, relatează părintele Nicolae Thira.

Aceeași greutate a cuvântului o avea ÎPS Justinian Chira și în Sfântul Sinod. Uneori, la ședințele de la București sta retras în colțul său, ascultând punctul de vedere al celorlalți ierarhi, iar în momentul în care i se cerea părerea avea darul de a rosti soluția ideală la problema dezbătută. De altfel, în deciziile luate de Sfântul Sinod, era obligatoriu ca ÎPS Iustinian să fie consultat, nu pentru că era la o vârstă înaintată, ci pentru că avea înțelepciune și se raporta mereu la Adevărul lui Hristos.
„Avea o greutate aparte în Sfântul Sinod. Cuvântul dânsului era cuvântul celui înțelept, celui bătrân. Nu e întâmplătoare prezența unor ierarhi foarte importanți la momentul în care a plecat din lumea aceasta. Nu și-a lepădat niciodată haina de călugăr. A fost și va rămâne un episcop al duhului, duhovnicesc prin excelență. Avea o memorie selectivă, cele ale lumii nu îl prea interesau, avea lumea lui, avea universul său duhovnicesc, chestiuni de ordin materialicesc nu îl preocupau, nu avea grija acestuia. Dacă îi spuneai lucruri banale nu le reținea, atunci când îi spuneai un lucru important nu îl uita toată viața lui. Era atât de selectiv, la fel ca albina care ia doar nectarul. Nu își încărca memoria cu nimicuri, era atent și receptiv doar la lucrurile bune și pozitive”, a adăugat părintele Nicolae Thira.
(va urma)

1 COMENTARIU

LĂSAŢI UN MESAJ

Acest site folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.