Sala de Conferințe a Bibliotecii Județene „Petre Dulfu” din Baia Mare a adunat vineri, 12 mai, numeroase persoane venite să asiste la lansarea volumului „Ce s-a întâmplat de fapt – Un dialog despre perioada postdecembristă”, o carte de convorbiri între istoricul Lavinia Betea și Virgil Măgureanu.
Cartea apărută la Editura Rao are 18 capitole și 440 de pagini. Printre numeroasele subiecte abordate se află evenimentele din decembrie 1989, o conspirație “fără creier”, moștenirile Securității, protestele din Piața Universității, mineriadele, alegerile din “duminica orbului”, precum și “despărțirea de Ion Iliescu”.
Cu siguranță nu subiectul cărții, ci chiar autorul a fost cel care a atras mulțimea de oameni la eveniment, Virgil Măgureanu fiind cunoscut ca primul șef al Serviciului Român de Informații din România, de după căderea comunismului.
Despre autor, directorul Bibliotecii Județene, dr. Teodor Ardelean, apreciază că reprezintă foarte bine specia “Homo Aedificans (omul care edifică, omul care înalță, omul care construiește ceva), edificiul construit fiind un colos instituțional la nivel național”. De asemenea, făcând referire la valoarea oamenilor, moderatorul evenimentului, Teodor Ardelean, a mai remarcat că “toți oamenii sunt importanți, dar cel mai important eșantion este cel al conducătorilor de oameni”, iar Virgil Măgureanu rămâne unul „din cei mai importanți conducători de oameni ai uneia dintre cele mai importante instituții”.
Așa se explică interesul ridicat al auditoriului venit să asculte dezvăluirile din partea autorului volumului proaspăt lansat. Doar că Virgil Măgureanu s-a rezumat în a face câteva referiri la momentul căderii regimului comunist și prea puțin a vorbit despre ce a urmat, lăsându-i pe cititori să descopere mai multe detalii din paginile cărții.
“Atât de mare și de negativ a fost impactul regimului Ceaușescu, mai ales în ultimii ani de existență ai acestui regim, încât mulți sperau că odată cu căderea regimului Ceaușescu care a fost îndelung gândită, dar din păcate pentru noi nu înăuntrul țării, ci în afara ei, atât de mare a fost acest impact, încât mulți sperau că se va prăbuși și statul român. Niciodată nu am fost mai aproape de prăbușire ca stat decât în acele momente dramatice care au precedat decembrie 1989. Ceea ce constituia pentru noi o circumstanță specială era că știam când se apropie momentul de prăbușire de care am vorbit. Și semnalul a fost dat definitiv în septembrie 1989. Semnalul acesta a trecut aproape neobservat de regimul Ceaușescu care se îndrepta orbește spre un final pe care l-am văzut cu ochii mei la Târgoviște. Acest final a fost dominat de Ceaușescu. Când eram atunci în ultimele lui clipe, i s-au adresat atâtea acuzații aberante, când se putea face un rechizitoriu cu excesele acestui regim, unele de-a dreptul sinistre cu urmări ce le-au avut asupra populației acestei țări. S-au spus tot felul de bazaconii, iar Ceaușescu i-a sfidat. Unii dintre vecinii noștri au sperat că ne vom prăbuși definitiv. La înființarea SRI-ului ei sperau că nu se va mai putea pune niciodată pe picioare un serviciu fără de care statul nu poate subzista. Vă amintiți cu toții ce s-a întâmplat la Târgu Mureș când și-au ocupat locurile în lojă reprezentanții celor mai importante agenții care sperau să se prăbușească România, desprinderea Transilvaniei de România, visul cel mai drag al celor care ne iubesc cel mai mult. Dacă momentul de la Mureș nu reușise, România trebuia să devină o oază de instabilitate, să devină aici o instabilitate cronică pentru ca în cele din urmă regimul să se prăbușească. Scenariile catastrofice plouau”, a punctat Virgil Măgureanu.
Deși recunoaște incompetența politicienilor care s-au perindat rând pe rând după 1989, la cârma țării, Virgil Măgureanu lasă să se înțeleagă faptul că viitorul țării poate fi unul “optimist”.
“Și uite așa vreo trei decenii la rând, mergând de la o generație de politicieni la altă generație de politicieni, unii mai proști ca alții, adică prostia și incompetența și-au făcut bine cuib atunci în clasa politică, dacă putem numi clasă politică ce s-a întâmplat atunci. Am făcut parte din aceeași clasă de neputincioși și eu trebuie să îmi asum ce s-a întâmplat. Am fost generația mineriadelor, ceva mai sinistru pentru parcursul României de atunci nu se putea întâmpla și le-am descris aici. Sunt nevoit să mă solidarizez cu o clasă ce nu a făcut performanță, dar nu pot să nu mă distanțez atunci când putem spune că acum după atâția ani nu mai putem merge pe aceeași cale. Tot ce gândim acum trebuie să fie cu gândul la cei care vor prelua puterea. Aici în Maramureș, Partidul Național Român a avut un procent pe care dacă l-ar fi avut în toată România ar fi reușit să reconstruiască toată România. Nu a fost să fie. Nu pot decât să aduc un omagiu acelora de aici care au făcut posibilă edificarea unor structuri politice ce ar fi putut fi extrem de promițătoare. Niciodată dacă un lucru nu s-a întâmplat la un moment dat nu înseamnă că un viitor politic optimist și pe baze sigure nu mai este posibil” – susține Virgil Măgureanu.
Pe de altă parte, Virgil Măgureanu a dat de înțeles că “România de mâine e una din membrele comunității europene, singura care are șanse bune să se împlinească teritorial. Suntem singurul stat care geopolitic se învecinează cu români, avem la dispoziție destule documente care vorbesc despre faptul că românii din jurul nostru se pregătesc să vină acasă”.
