Fenomenul de hărțuire în școli ia amploare, date statistice arătând că 99% dintre elevii români sunt familiarizați cu termenul de bullying. O anchetă “Salvați Copiii” arată că 82% dintre elevi, adică peste 4 din 5, au fost martori ai situațiilor de bullying în școala unde învață, 28% dintre respondenți afirmând că au asistat cu frecvență ridicată (des și foarte des) la astfel de situații.
• ,,tu ești de la X liceu, deci să taci”
În acest context, un aspect mai mult sau mai puțin ignorat de societatea civilă vizează bullyingul între licee făcându-se, adeseori, aluzie la faptul că, într-o oarecare măsură, valoarea e dictată de prestigiul liceului.
Hărțuirea din spațiul școlar a devenit prioritate în Franța, spre exemplu, unde, începând cu noul an școlar, un act va reglementa „sancțiuni disciplinare pentru un elev care a hărțuit un elev din altă școală”.
Tinerii liceeni din Baia Mare au experiențe diferite în această situație. Unii mărturisesc faptul că fenomenul se întâmplă, alții spun că nu prea au avut de-a face cu asta.
„Între tineri, se mai zic fraze de genul «tu ești de la X liceu, deci să taci», mai în glumă mai în serios, depinzând de grup. Asta face aluzie la faptul că, într-o oarecare măsură, valoarea e dictată de prestigiul liceului sau ceva în zona asta”, spune un tânăr din oraș.
• eterna rivalitate dintre „Șincai” și „Lucaciu”
Discutând cu ei, liceenii menționează un lucru interesant. Ei atrag atenția asupra faptului că, mai degrabă, profesorii și părinții îi direcționează în zona aceasta a fenomenului.
„De cele mai multe ori, bullyingul bazat pe liceul la care ești nu apare acolo unde te aștepți. Nu are loc în mediul online și nu este inițiat de elevii înșiși, ci, mai mult, de către profesori. Cel mai cunoscut caz este eterna rivalitate dintre «Șincai» și «Lucaciu» care este alimentată de orgoliile și ambițiile profesorilor care își transformă ambițiile într-o competiție dăunătoare pentru mentalitatea elevilor”, punctează un alt licean.
Nespuse direct, dar exploatate în societate sunt și prejudecățile față de liceele “nu tocmai așa de bine văzute”. Multe astfel de idei par a fi alimentate chiar de către părinți.
„Elevilor le este indus că trebuie să fie sau sunt deja superiori celorlalți de la alte licee. Pe lângă asta, un alt factor care are un impact asupra elevilor îl reprezintă așteptările părinților și faptul că își compară constant copiii între ei. Oricât ne-am strădui, noi, ca elevi, mereu părinții noștri vor cunoaște pe cineva la un alt liceu care învață mult mai bine și, cu siguranță, va avea un viitor mai strălucit”, arată un tânăr băimărean.
• cei de la real, „superiori” celor de la uman
Bullyingul este întreținut și de concurența între profile și specializări, iar cei de la tehnic sunt, spre exemplu, plasați, ierarhic, pe “trepte inferioare”.
„Există o discrepanță și între profile. Cei de la real sunt, cu siguranță, «superiori» celor de la uman, iar profilele tehnice sunt pentru cei «care nu au avut medie». În ziua de astăzi nu este conceput ca un tânăr să dorească de bunăvoie să învețe o meserie. Este de așteptat ca toți să își dorească în liceele de top, la clasele «cele mai bune». Dar, atunci când adulții din jurul nostru ne oferă astfel de exemple, nu e de mirare că, uneori, se regăsesc aceleași comportamente și în rândul tinerilor”, explică un alt licean.
Această competiție ce naște felurite forme de hărțuire se clădește, în opinia tinerilor intervievați, pe slaba gestiune manifestată de cadrele didactice.
„În experiența mea, nefiind totuși victimă, aș putea face observația că acest fenomen ar putea fi cauzat, printre altele, și de spiritul «competitiv» prost gestionat de către cadrele didactice încă din clasele mici. Acestea, de multe ori, încearcă să ridice moralul prin intermediul comparațiilor de prost gust, pe modelul «voi sunteți profilul A, nu ca individul X care e la profilul B» (de obicei prevăzător unei cariere stigmatizate în societatea «intelectuală» a «României Educate» cu absolvenți de trei facultăți care se întreabă “unde-s meseriașii, domnule?”) – gândiți mai altfel”. Aceste observații, chiar dacă inocente la prima vedere, inoculează o perspectivă elitistă care, mai apoi, poate duce la actul de bullying”, conchide un tânăr din Baia Mare.
• cine intervine?
Cel mai adesea, însă, comportamentele de tip bullying sunt ascunse de ochii adulților și continuă în absența unor măsuri specifice de intervenție.
De multe ori, bullyingul ia forma poreclitului sau a violenței fizice, dar se poate manifesta și mai subtil, prin ignorare, excludere, bârfă, zvonuri despre o persoană.
Datele naționale arată că trei sferturi dintre copii (74%) susțin că discută cu adulții despre situațiile de bullying, iar 22% din ei afirmă că fac acest lucru rar sau foarte rar.
Peste trei sferturi dintre respondenții unui studiu afirmă că, în situații de bullying, adultul care intervine este profesorul diriginte.
Cu o frecvență mai redusă (51%) a fost indicat directorul, urmat de alte cadre didactice (42%), alți elevi (35%), profesorul de serviciu (25%), consilierul școlar (18%), în timp ce 2% dintre respondenți susțin că nimeni nu intervine în astfel de situații…
