Pe Valea Strâmbu, cum intri pe drumul bun, e un izvor la drum. Era destul de trist, dar anul acesta, cei care țin ultima bocșărie cunoscută de pe la noi l-au reabilitat, au făcut un joc de ape și lemne de mai mare dragul. Și dacă tot s-a amenajat și e plăcut, alții s-au gândit și au adus ghivece cu plante, au înfrumusețat locul. Așa, cu gesturi și lucruri mici, aflăm că nu e totul pierdut în mintea și-n sufletul maramureșeanului. Mai e speranță.
