Am revenit zilele trecute la margine de judeţ, în Cheile Babei, între judeţele Maramureş şi Sălaj, între satele Baba şi Poiana Blenchii.
Dacă vă amintiţi, aici avea loc vara un fenomen interesant, apa din Valea Baba dispărea total, zona fiind calcaroasă îşi făcuse un traseu subteran şi ieşea…dincolo, în Sălaj.
Şi în acest moment, în ciuda ploilor de mai ieri, zona e seacă. Însuşi izvorul legendar cu nume obraznic, P..da Babii, e secat, nu curge niciun firicel de apă, e doar calcar umed acolo. Tot e ceva… Pârâul Baba nu e însă secat, dar stă… aproape că nu curge, e o înşiruire de bălţi şi firicele de apă ce susură sau nu. 
Şi totuşi, aproape de confluenţa cu Valea Dracilor, cea cu defileul frumuşel, vezi peşti zbughind-o sub pietre. Amintitul pârâu al Dracilor e secat total şi el. Greu de spus dacă are sau nu legătură cu seceta sau cu şirul de lacuri de peşte din zonă. Cât că în satul Baba, la fel, valea e seacă, are câte o baltă ici-colo.
La fel, a dispărut aparent definitiv activitatea de la cuptoarele de var, ele nici nu mai există, a rămas unul (hai, două), demonstrativ, lăsat la drum. Odinioară erau zeci de asemenea cuptoare, aici. Cuptoare nu, apă nu, izvorul legendar nu. Există 2-3 peşteri în arealul zonei protejate, evident nesemnalizate. Cumva seceta pare a se fi prelungit până în noi…
