Șapte ani fără Augustin Buzura

0
142

Astăzi, 10 iulie, se împlinesc șapte ani de la vestea tristă că unul dintre cei mai valoroși romancieri români contemporani, AUGUSTIN BUZURA, s-a stins din viață. Născut în 22 septembrie, în Berința, mi-a spus într-un dialog că el nu a plecat niciodată din satul în care s-a născut. Dar rămâne un prozator cu un drum propriu în literatura contemporană. A urcat cu fiecare roman miza creației sale. A abordat, cu curaj, problemele cele mai grave ale prezentului în care a trăit: libertatea, iubirea, alienarea, confruntarea cu limitele, adaptarea socială, demnitatea, moartea. Lupta scriitorului cu împrejurările politice a fost continuă. Nu a cedat, nu s-a conformat. Avea un crez nestrămutat: dreptul de a spune adevărul! Creația sa de romancier și gazetar stă mărturie.
A fost membru al Academiei Române. M-am bucurat de prietenia lui. În această ipostază mi-a propus să-l sprijin într-o acțiune de anvergură culturală și diplomatică în Maramureș. Dorea să aducă în vatra voievodală, și nu numai, persoane și personalități din toată lumea, pentru a cunoaște Maramureșul ca o efigie a României. Era președintele Fundației Culturale Române. Cred că purta de multă vreme în mintea lui acest proiect. Propunerea mi-a fost făcută la Cluj-Napoca, și am fost de acord, nu fără emoții reținute. Așa, în anul 1995, au început în Maramureș celebrele Cursuri de limbă, cultură și civilizație românească, care au durat zece ani, la multe ediții fiind prezent și Augustin Buzura, părintele lor. Eu am fost martor și om de ajutor pe tot timpul desfășurării ineditei manifestări. De la prima ediție, coordonarea și urmărirea minuțioasă a Cursurilor a aparținut Nadiei Moșanu, ca director de program.
Gândul lui Augustin Buzura s-a împlinit. A fost în Maramureș, în fiecare an, timp de trei săptămâni, o paletă largă de participanți. Numărul lor a depășit 300 de cursanți, din multe țări ale lumii. Au fost interesați de România, de Maramureș, persoane de varii profesii, de la diplomați, oameni de afaceri, profesori, studenți, ziariști și multe alte profesii. Cum a fost domnul Miroslav Nohaci, șef de gară, din Cehia. Au venit în Maramureș cursanți din Italia, Germania, Ucraina, Japonia, Argentina, Serbia, Elveția, Austria, Spania, Bulgaria, Anglia, Franța, Federația Rusă, Ungaria, Danemarca, SUA, Albania, Grecia, Coreea de Sud, Canada… Au participat la lecții de istorie, de limba română, ateliere de meșteșuguri.
Lecțiile de istorie și limba română au avut la catedră profesori de la Universități din București, Iași, Cluj-Napoca și Baia Mare. Inclusiv actualul președinte al Academiei Române. Fiecare serie a participat la întâlnirea cu satul maramureșean. Duminica în sat a avut o influență extrem de puternică asupra participanților, deoarece, fără regie, străinii intrau în atmosfera locului. Puneau întrebări și găseau răspunsuri directe. Era o lecție de cunoaștere pe viu a acestei părți de lume românească.
Impresiile multora dintre participanți le-am consemnat, în fiecare an, în interviuri care au fost adunate și publicate de Fundația Culturală Română, în două volume, cu prefață de Augustin Buzura. Le-am intitulat „Dialoguri în centrul Europei”, deoarece în Maramureșul Subcarpatic se află borna pusă de geologii austrieci, care au stabilit egala distanță între Atlantic și Urali. Mulți dintre cursanți au rămas mesagerii Maramureșului în lume. Până în ziua de astăzi. Gândul lui Augustin Buzura s-a împlinit. Domnul Grant Haris, directorul pentru Europa al Bibliotecii Congresului Statelor Unite ale Americii, comunică frecvent cu Maramureșul. A învățat limba română. Cu filosoful Byun Kyu-Yong, din Coreea de Sud, cu studii în Franța, cu trei doctorate, am trăit experiența tăcerii la Rohia. Dar și jocul satului la Desești.
Multe personalități au dus spiritul Maramureșului în țările lor, dovedind asta prin texte. Alții prin amintiri. Augustin Buzura a făcut posibilă ieșirea Maramureșului în lume. Deoarece, spunea academicianul, Maramureșul este argumentul unei civilizații străvechi. Faptele mari nu se dau uitării. Nici oamenii care le-au făcut. Precum rămâne reazim cărturăresc marele scriitor Augustin Buzura.
P.S Vă dau o veste mai puțin știută. Nu peste multă vreme, vom putea citi o carte care reconstituie secvențe din biografia romancierului. Este vorba despre volumul „Buzura la Berința”, carte scrisă de jurnalista Dana Buzura-Gagniuc, în curs de apariție la prestigioasa Editură clujeană „Școala Ardeleană”. Îl vom cunoaște pe marele prozator, în premieră, dintr-un unghi inedit, în ipostaze ale devenirii creației lui.

NICIUN COMENTARIU

LĂSAŢI UN MESAJ

Acest site folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.