Indiferent de ideologia și natura regimului aflat la putere, în toate țările din lume statul are la îndemână instituții de forță. Astfel, în evoluția stabilă și echilibrată a societății, Armata, Justiția, Poliția, Jandarmeria, Serviciile au roluri bine definite. Cu toate că obiectul muncii diferă față de alte categorii sociale, independența și puterea lor de decizie sunt limitate. În contextul principiilor impuse de noua democrație, după Revoluție, autoritățile din România au fost obligate să-și reorganizeze instituțiile de forță ale statului. Ca urmare a privatizării economiei și intrării României în UE, au fost create instituții noi precum: SRI, DNA, SIE, DIICOT, ANI, unele luate ca model din democrațiile europene cu tradiție. Atunci, opinia publică confruntată cu probleme sociale, care au vizat nivelul de trai, nu era interesată să cunoască detalii legate de organizarea și rolul SRI sau DNA în societate. Numirea lui Coldea și Kovesi în conducerea celor două instituții de fostul președinte Băsescu sau subordonarea lor comisiilor din Parlament, pentru societate au fost decizii fără importanță. Înmulțirea actelor de corupție în rândul politicienilor, pe parcurs, a sensibilizat reacția opiniei publice față de SRI și DNA. În Servicii, societatea a văzut o instituție necesară și utilă, menită să depisteze politicienii și acoliții lor, puși pe căpătuială și îmbogățire. Încrederea a fost justificată, deoarece la licitație a fost scoasă întreaga avere a poporului, agonisită în regimul trecut cu muncă și sacrificii. La vremea respectivă, pe mine, ca simplu cetățean, m-a deranjat nu prezența DNA ca instituție, ci numele ei atribuit total neispirat. Cuvântul Direcție Națională dă de înțeles că fenomenul corupției este generalizat și cuprinde întreaga națiune. Concepția este greșită pentru că națiunea nu se confundă cu tagma jefuitorilor din politică, intrată în vizorul DNA, nici a afaceriștilor din preajma lor, urmăriți de DIICOT. Românii de rând, care mai lucrează în țară sau străinătate, pensionarii sunt oameni cinstiți, au demnitate, își văd de propriile griji, au dreptul să-i judece cu asprime pe politicienii corupți, jurnaliștii și formatorii de opinie care le cântă în strună. În general, societatea a perceput colaborarea dintre SRI și DNA, respectiv Coldea și Kovesi, ca o relație între două instituții și șefii lor, pusă în beneficiul și slujba societății. Nici procesele penale, deschise unor demnitari de rang înalt sau personaje publice cu notorietate și condamnarea lor la închisoare cu executare, în rândul opiniei publice nu au generat stări emoționale, regrete și compasiune. Povestea premierului pesedist, ajuns după gratii și îmbogățit cu averea lăsată de mătușa Tamara a rămas de pomină. Personal, nu am crezut cu tărie numai în dosare făcute la comandă politică. Că vorba vine, de unde nu este foc, nu iese nici fum. Cei care azi se plângocesc la TV și vor să ne convingă că la vremea lor au fost curați ca lacrima sunt fățarnici și ar fi bine să tacă. Chiar dacă au trecut pe la răcoare, mărturie stau averile colosale, dobândite ilicit. Pentru a nu fi acuzat de plagiat, prefer să nu dau nume. Interesant a fost că, în timpul mandatelor, relația profesională dintre Coldea și Kovesi a funcționat ca la carte. Nimeni dintre responsabilii cu supravegherea activității celor doi nu s-a autosesizat că, în spatele protocoalelor încheiate, se petrec lucruri necurate. Explicațiile lui Băsescu date la TV pe seama abuzurilor binomului și a statului paralel sunt neargumentate. Pentru aflarea adevărului despre isprăvile celor doi, membrii comisiilor de specialitate din parlament nu au mișcat un deget. Oare Coldea i-a avut cu ceva la mână? De ce nu a protestat CSM sau judecătorii, care la ordinele lui Coldea au trimis după gratii oameni nevinovați. Așa declară analiștii politici și jurnaliștii dornici să-l vadă pe Coldea trimis în pușcărie. Dacă tot ce se vorbește în mass-media despre implicarea lui Coldea în afaceri, care au pus în pericol siguranța națională, e adevărat, țeparul ar trebui tras în țeapă, nu trimis la închisoare. Societatea este convinsă cât de harnică și eficientă este justiția când se pune problema penalilor de categorie grea. Vremea trece, leafa judecătorilor merge și faptele se prescriu. Nu este exclus ca protagonistul serialului “Statul paralel” să găsească o portiță de a părăsi țara, să ajungă pe meleaguri din America Latină, unde drogurile fac legea. Dacă șefa Parchetului European L.C. Kovesi în serial va primi un rol principal urmează să decidă cei de la Bruxelles. Oricum, o candidatură la președinția României rămâne o afacere bună și nu trebuie ignorată.
prof. Vasile ILUȚ
