După pandemia de coronavirus, multe persoane au ajuns să sufere de anxietate sau chiar de depresie. În cazul anxietății, simptomele pot fi „confundate” cu un dezechilibru al organismului, motiv pentru care sunt necesare o serie de analize medicale.
„Anxietatea seamănă foarte tare ca simptomatologie cu spasmofilia și tetania – lipsa de calciu și magneziu. Din acest motiv și nu numai, este de dorit ca mai întâi să eliminăm eventualele cauze organice. Adică să mergem la medic și să facem câteva analize. Dacă manifestările nu au suport organic, mai rămâne psihicul. Anxietatea, prin definiție este «Îngrijorarea față de unul sau mai multe aspecte ale vieții». Atacul de panică reprezintă o exacerbare a anxietății. Se manifestă prin simptome ca: palpitații, transpirații, valuri de căldură, valuri de frig, probleme digestive, amețeală, slăbiciune în picioare, depersonalizare (ai senzația că nu ești tu), derealizare (ai sentimentul că ceea ce se întâmplă nu e real). Te poți trezi în mijlocul nopții transpirat și foarte speriat, fără un motiv aparent. Se spune ca atacul de panică e o formă drăguță care îți reamintește toate deciziile proaste pe care le-ai luat. Depresia are mai multe manifestări. Când avem cel puțin 2 săptămâni de tulburări de alimentație, tulburări de somn sau dificultăți de concentrare. Însă două caracteristici sunt definitorii: inutilitatea – îți pare că nu mai ai niciun sens pe acest pământ și lipsa plăcerii – ceea ce îți plăcea înainte nu îți mai face plăcere. Noi, psihologii și psihiatrii, lucrăm după un manual numit DSM (diagnosticul bolilor mentale)”, explică Ela Balaj, psiholog în Baia Mare.
Aceste atacuri de panică sunt o modalitate a organismului nostru de a elimina o parte din tensiunea acumulată, însă este necesar să învățăm să le gestionăm. Unii reușesc să facă asta singuri, însă alții au nevoie de ajutorul unui psiholog.
„De fapt, ceea ce se întâmplă este că al nostru corp inteligent, atunci când adună prea multe tensiuni, găsește o cale să le descarce, prin atacul de panică. De aceea e nevoie să învățăm să gestionăm aceste tensiuni. Cum? Făcând activități care ne conectează cu noi. Ca prevenție, putem face exerciții de respirație, de relaxare, meditații, ieșiri în natură, să pictăm, să dansăm, să scriem într-un jurnal ce simțim, să radem. În criză, sunt eficiente tehnicile de respirație. Sau, în cazul în care suntem mult prea agitați, putem fugi, striga, să dăm cu pumnul într-o pernă. Sunt multe metode, pe care le învățăm la terapie. Sigur că se poate să depășim și singuri aceste momente, însă până nu înțelegem care este cauza, și la fiecare e diferită, stările vor reveni iar și iar”, mai explică Ela Balaj.
În situația în care aceste probleme nu sunt rezolvate, riscurile sunt majore. De aceea este important să apelăm la ajutorul unui specialist atunci când nu ne descurcăm singuri.
„Dacă doar au reușit să gestioneze simptomatologia, la un moment dat anxietatea, atacurile de panică, depresia vor apărea din nou. Vindecarea și tratarea sunt două lucruri diferite. Am avut clienți care îmi spuneau ca primele atacuri de panică le-au avut în urmă cu 10-15 ani, că au reușit atunci să le depășească, dar că au revenit din ce în ce mai puternice. Așadar, nu putem generaliza. Fiecare simte când are nevoie de ajutor. În plus, terapia nu se face cu forța. Psihologul/psihoterapeutul este în plan secund. Actorul principal în acest proces este chiar omul care cere ajutor”, concluzionează Ela Balaj.
