La solicitarea Ministerului Educației și Cercetării, Institutul de Științe ale Educației a realizat și publicat studiul/raportul de cercetare Evaluarea Programului „Săptămâna verde”, program național derulat la nivelul sistemului de învățământ preuniversitar din România, începând cu anul școlar 2022 – 2023.
Cercetarea s-a efectuat prin tehnica sondajului de opinie publică, pe un eșantion reprezentativ la nivel național pentru unitățile de învățământ gimnazial și liceal de masă (filierele teoretică și vocațională), public și privat. La chestionare au răspuns 255 de directori, 2.618 profesori și 9.872 elevi.
Potrivit studiului, „peste 80% dintre directori și profesori sunt de părere că acest program este relevant în raport cu curriculumul școlar și aduce beneficii reale în plan educațional, atât pentru elevi, cât și pentru organizația școlară. În majoritatea școlilor funcționează echipe de coordonare a Programului, în acord cu prevederile metodologiei. Peste trei sferturi dintre directori și aproximativ 70% dintre profesori consideră că metodologia include prevederi clare și suficiente, care dau libertate școlilor în organizarea de activități inovatoare”.
Activitățile au loc, cel mai frecvent, în școală și în comunitatea în care aceasta este amplasată. Temele abordate cel mai frecvent au vizat poluarea, folosirea responsabilă a resurselor naturale, managementul deșeurilor, risipa alimentară, pădurile și viața terestră. Cu ponderile cele mai ample, au fost organizate activități precum: vizionarea de documentare, lecții în natură, dezbateri tematice, excursii.
În studiu sunt aduse în discuție și câteva dificultăți și provocări în implementarea programului.
„Au fost menționate dificultăți multiple privind aspectele birocratice solicitate de planificare, asigurarea resurselor, implementare și raportare, mari consumatoare de timp și care reduc timpul dedicat predării-învățării. De asemenea, au fost incluse la acest capitol provocări legate de participarea elevilor, implicarea în activități și conștientizarea rolului educațional al acestui program. Au mai fost incluse în răspunsuri și dificultățile legate de organizarea activităților (obiective vizitate, transport, costuri), care duc uneori la activități rutiniere, derulate în școală, respectiv dificultățile generate de stabilirea de parteneriate și sprijinul insuficient primit din partea autorităților locale/inspectoratelor școlare județene”.
În acest context, ministrul Educației, Daniel David, a concluzionat: „Impactul programului, așa cum este văzut în urma acestui studiu, pare să fie pozitiv. Pornind de la unele sugestii ale celor implicați, am reglementat deja ca programul să implice fie activități nonformale, așa cum a fost în principal focalizat până acum, fie activități mai formale, la clasă, dar în care lecțiile să reflecte legătura cu scopurile de dezvoltare durabilă. Alte sugestii utile vor fi incluse în noua metodologie.”
