Profesoara de matematică Dana Heuberger face parte din elita învățământului maramureșean. Este absolventă a Facultății de Matematică din cadrul Universității București. Timp de un an a predat în Franța, la Liceul Dr. Koeberlé din Sélestat, în Alsacia. Apoi, în primii ani de carieră didactică a predat matematică la Şcolile Generale Nr. 5 și 17 (actualele școli gimnaziale Vasile Alecsandri și Alexandru Ioan Cuza). În urma titularizării a ajuns să predea la Colegiul Național „Gheorghe Șincai” din Baia Mare, iar din 2020 este profesoară de matematică la Colegiul Național Vasile Lucaciu. Este pasionată cu adevărat de matematică, dovadă sunt și performanțele din plan profesional. Nu numai că reușește să fie un model inspirațional pentru elevii pe care îi pregătește, dar a reușit să ajungă și în colectivul redacțional al revistei Gazeta Matematică. Mai mult, numele ei figurează în rândul autorilor unor manuale de matematică.
Din „devoratoare de literatură”… pe locul I la Olimpiada Județeană de Matematică
R: Sunteți un profesor implicat și pasionat de materia pe care o predați, matematica. Și vreau să ne amintim de începuturile dvs. Cum ați descoperit fascinația pentru matematică?
D.H.: Am avut privilegiul să am parte, în copilărie și adolescență, de profesori excepționali, care mi-au trezit și consolidat dragostea pentru matematică: de la doamna învățătoare Cornelia Contrașiu și doamna profesoară Ana Cosma (de la Școala Generală Numărul 11 – actuala Școală Gimnazială Nicolae Iorga), la domnul diriginte, eminentul profesor Dumitru Angheluță (în anii de liceu, petrecuți la Liceul Gheorghe Șincai). Le sunt tuturor recunoscătoare pentru amprentele profunde pe care le-au lăsat în mine. A existat însă în viața mea o persoană providențială, căreia nu am știut să îi mulțumesc destul, atunci când am avut prilejul să o fac: Doamna Profesoară Györgyi Felicita, de la Liceul de Artă din Baia Mare, care mi-a predat doar doi ani de zile – în clasele a șaptea și a opta-, însă acest timp a fost suficient ca să se producă declicul. Prin dedicarea și pasiunea cu care lucra cu noi (la clasă și în multele ore de pregătire suplimentară pentru concursuri), dânsa a reușit în scurt timp să mă câștige într-o asemenea măsură, încât, din eleva studioasă care eram, însă mai degrabă devoratoare de literatură decât preocupată de cifre, m-a făcut nu doar să iubesc matematica, ci chiar să obțin locul întâi la etapa județeană a olimpiadei – un succes remarcabil pentru cineva ca mine, care cu un an înainte nu știa cum să abordeze aproape nicio problemă din revista Gazeta Matematică, o victorie pe care i-o datorez în mare măsură. Cu siguranță că m-au câștigat spectaculoasele probleme de loc geometric pe care ne provoca să le rezolvăm, frumusețea și simetria unor desene, dar mai ales faptul că la geometrie mi-am dat seama pentru prima dată că e bine să am curajul să gândesc diferit, să evit șabloanele, să caut abordări noi. Că o problemă poate avea mai multe soluții și că e fascinant să caut întrebările potrivite fiecărei părți dintr-un enunț, deoarece dacă le găsesc, ceea ce părea inițial o urzeală de nedescâlcit se desface în imagini și idei ordonate, din care apar răspunsurile.
R: Ce v-a motivat să alegeți matematica ca disciplină pe care să o predați elevilor?
D.H.: La sfârșitul clasei a opta oscilam între o carieră în lumea literelor și matematică. Am ales regina științelor, pentru că (deși fusesem încurajată să scriu literatură) nu aveam încredere că ideile mele „nematematice” ar putea fi validate de alții, oricât de demne de luat în seamă mi se păreau mie. Pentru că matematica nu e doar despre cifre sau algoritmi, ci despre fascinația căutărilor, despre încercările de a te autodepăși și chiar despre certitudini pe care nu ți le poate invalida nimeni, căci nu depind de diferite repere. Atunci când am decis că voi face facultatea de matematică nu eram convinsă că voi fi profesoară, însă după ce și la București am avut parte de mulți profesori excepționali, m-am convins că aceasta era calea pe care îmi doream să merg. Primind atât de multe de la alții, era firesc să încerc să le dăruiesc și eu celorlalți cât mai mult și, pe cât posibil, să îi fac să îndrăgească matematica.
Singurul cadru didactic din învățământul maramureșean, redactor al Gazetei Matematice
R: Aveți multe realizări în acest domeniu. Din 2021 ați ajuns să faceți parte din colectivul redacțional al revistei Gazeta Matematică.
D.H.: Există două tipuri de membri în colectivul redacțional al Gazetei Matematice: cei care fac parte dintr-un comitet de redacție mai larg (cu sarcini ocazionale), și redactorii (cei care participă efectiv la realizarea fiecărui număr al revistei). Din câte știu, în cei 130 de ani de apariție neîntreruptă, din comitetul de redacție al Gazetei Matematice au mai făcut parte domnul profesor Ștefan Kadar (de la Liceul Gheorghe Șincai), înainte de 1989, domnul profesor Gheorghe Szőlloszy (de la Liceul Dragoș-Vodă din Sighetu Marmației) și prof. univ. Vasile Berinde (de la Universitatea de Nord), după 1989. Eu sunt singurul cadru didactic din învățământul maramureșean cu funcția de redactor al Gazetei Matematice, funcție la care am ajuns în urma unui concurs extrem de solicitant și incitant, pe care l-am câștigat în toamna anului 2021.
R: Ce presupune calitatea de membru al colectivului redacţional? Sunteți una dintre persoanele care vă ocupați de selecția problemelor de matematică sau chiar sunteți creatoare a unor astfel de probleme?
D.H.: De-a lungul anilor, am publicat 20 de cărți de matematică (în colaborare), la edituri prestigioase din țară, 37 de articole de matematică (6 dintre ele în Gazeta Matematică) și peste 200 de probleme originale. Unele dintre problemele create de mine au apărut în Gazeta Matematică, altele au fost selectate la diferitele etape ale olimpiadei (de la etapa locală la cea finală), la diverse concursuri interjudețene sau naționale de profil și chiar la diferite teste de selecție pentru Olimpiada Balcanică de Matematică pentru Juniori și pe unele liste scurte ale acestor concursuri. Însă în calitate de redactor al Gazetei Matematice nu mi-am promovat cu insistență ideile, ci le-am folosit doar în situații de forță majoră (atunci când se întâmpla să nu avem suficiente materiale de un anume tip și eram presați de timp). Redactorii Gazetei Matematice au acces la mai multe foldere dedicate, unde găsesc problemele originale trimise de autori din toată țara, și chiar din străinătate, pe care le aleg pentru fiecare număr, astfel încât să fie relevante și să respecte programa și gradul de parcurgere a materiei de până în momentul în care apare revista. După ce le selectează, verificându-le corectitudinea (deci rezolvându-le), redactorii rescriu enunțurile problemelor, folosind LaTex (un sistem software cu ajutorul căruia se scriu și apoi se rulează textele științifice, în toată lumea), prelucrându-le astfel încât să fie cât mai clare. Tot ei redactează și soluțiile acestor probleme (care apar într-un număr ulterior al revistei), de multe ori refăcându-le în totalitate sau dând rezolvări alternative. Una peste alta, este o activitate continuă și solicitantă, efectuată printre ore de predare, lucrări de control și lecții de pregătire pentru olimpiade. Tăcută, nevăzută și neremunerată, dar făcută cu drag.
R: Cui se adresează Gazeta Matematică? Mai e o revistă râvnită de cei care vor să facă performanță în domeniu?
D.H.: Gazeta Matematică se adresează tuturor celor pasionați de matematică, de orice vârstă. Și asta mai ales începând din anul 2021, când și-a schimbat formatul și aproape că s-a dublat numărul problemelor de concurs propuse (toate fiind rezolvate în numere ulterioare ale revistei). Mai mult, în Gazeta Matematică apar lunar articole și note matematice, teme pentru cercurile de elevi, sunt prezentate subiectele unor examene și concursuri (toate acestea sunt în sarcina redactorului-șef) și, nu în ultimul rând, în Suplimentul cu exerciții al Gazetei (de care răspund tot redactorii) apar, la fiecare nivel (de la clasa a IV-a și până la clasa a XII-a) probleme „de clasă”, probleme pentru pregătirea examenelor naționale și probleme de nivelul olimpiadei locale de matematică, sau probleme de olimpiadă mai vechi, din care rezolvitorii au multe de învățat. Cu siguranță, Gazeta Matematică este revista celor care doresc să facă performanță în matematică, iar a apărea la rubrica rezolvitorilor de probleme este în continuare o mare onoare și bucurie. (va urma)
Felicitări din tot sufletul. Imi aduc aminte cât de bună ai fost si la limba română. Iti ascultam cu mare drag compunerile. Ar fi trbuit sa traiesti de două ori. Te îmbrățișează cu drag, colega de scoala generala Rodica Mureșan.