Criza apei à la Maramureș? Lipsă de apă până și pe malul râului sau sub lacul de acumulare

Ar putea fi o problemă de profesionalism, dacă nu de amatorism. Ați văzut episodul Prahova, cu oamenii ce n-au încă apă după două săptămâni de bâlbâieli, iar de vină, culmea, nu ar fi cei de acolo, ci ministrul, să plece ministrul! Dar ce ziceți Dvs. că Maramureșul, cel cu o rețea hidrografică impresionantă, are la rândul lui probleme cu apa?

E adevărat, anul 2025 n-a fost chiar atât de secetos ca anteriorii, deși călduri am avut. Și lipsă de ploi. Dar vă reamintim că acum 2 ani, cineva a fost atât de profesionist încât să accepte golirea acumulării Firiza pentru a se reabilita… ceva, gurile rele spun că ar fi fost vorba doar de canalele microhidrocentralei private din corpul barajului. În timp ce seceta era imensă și am fost la un pas să rămânem descoperiți. Noroc cu natura. Evident, nu s-a profitat, deși uscatul în Firiza ajunsese în dreptul cantonului silvic, ca să se decolmateze și să se câștige teren și calitate a apei. Dar de ce vorbim la timpul trecut? La acest moment, locuitorii de pe două străzi băimărene nu au avut apă de două zile (Rozelor, Delavrancea), după ce s-au înlocuit total rețelele de apă/canal pe Rozelor timp de 9 luni, acum iar e spartă strada și apă nu-i! Nimeni nu calculează centrale termice stricate, înfundate, ce trebuie repornite, toalete înfundate. Și da, s-a petrecut iarna trecută în cartierul Săsar, nu, cu o magistrală?

Dar să nu arătăm cu degetul numai Baia Mare. Probleme cu apa au mulți. Au fost sate, astă-vară, unele situate pe maluri de râuri, ce au avut probleme cu apa, lipsă de presiune, apă la program. Acumularea Runcu ce nu se mai termină putea asigura atât văile Marei, Cosăului, parțial a Izei, cât și Sighetul, mai toate cu probleme, cu aducțiuni făcute din ape de suprafață, cu probleme de turbiditate pe timp de ploi. Apoi, anul trecut în toamnă, orașul Baia Sprie ce atrăsese aproape orice apă curgea în rețea, avea de făcut față unui Săsar care, în toamnă, se oprise, nu mai curgea deloc! Și nu aici, în Baia Mare, ci sus, pe drumul spre Șuior, Săsarul stagna! Alte localități din munți, la care nu te așteptai să aibă probleme, au avut de raționalizat apa. Repedea, cei ce se află la confluența râurilor Ruscova cu Repedea, ambele odinioară generatoare de inundații fatale, au depus cerere la Parcul Național Munții Maramureșului pentru a capta încă o apă de munte în rețea. Dar să vorbim și de potabilitate, care nu e posibilă în localități gen Șieu unde nici nu e pornită stația de tratare. Dar nici pe Valea Izei, unde, ne iertați că tot amintim exemplu, dar e ceva de necrezut, Săliștea, Dragomirești și Bogdan Vodă au canalizări cu stații de epurare ce… epurează în Iza, iar mai jos, Rozavlea, Bârsana și Oncești iau apă pentru consum din pânza freatică a Izei. Probleme cu apa au fost și-n Lăpuș care își face o altă sursă suplimentară, fiind pe aceeași vale cu captarea orașului Târgu Lăpuș. Necazuri cu apa au și Cicârlău și Seini, văduviți odinioară de o magistrală de apă dinspre Baia Mare de orgoliile a doi primari de pe traseul rețelei. Apă cu țârâita au avut și sate ale comunei Coroieni sau Vima, gen Baba sau Jugăstreni. Stau bine cu apa Boiu Mare, Borșa, Poienile de sub Munte. Ocna Șugatag se luptă și ei să-și asigure necesarul de apă, mai ales în sezon turistic. În Țara Codrului e la fel lipsă de apă, în momente de secetă.

Și atenție, vorbim de un județ cu o bază hidrografică impresionantă, cu două bazine uriașe, al Tisei și al Someșului, cu ape de munte, cu o seamă de manifestări ale apei cum alte județe nici n-au habar că există. Zone umede? Lacuri glaciare? Zeci de cascade? Anul 2025 a fost „bun cu noi”, oarecum. Nu înseamnă că următorul va fi la fel. O lună de secetă anii trecuți a dus la dispariția efectivă a mai multor râuri din Maramureș, gen Săsar, Bloaja, Chechișel, valea din Cicârlău și altele. Poate e vremea să ne facem o strategie a apei, înainte să ne trezim cu crize majore.