Revista noastră, adică a dumneavoastră, stimați cititori, pe numele ei NORD LITERAR, cucerește cu demnitate și valoare teritorii naționale, dar și alte meridiane. Nu sunt simple afirmații, ci dovedite certitudini. Scriu cu o mică întârziere despre numărul revistei apărut în luna ianuarie. Pricinile vin din partea gerurilor, zăpezilor, când alunecă multe rânduieli pe derdelușul zilelor noastre. Spun ce am mai spus: revista „Nord Literar” respectă valorile, publicându-le în coloanele sale spre desfătarea culturală a cititorilor. Intrând în armonie cu presa literară de prestigiu. De aceea, Uniunea Scriitorilor din România a pus-o sub egida ei. Nu uit dialogul pe care l-am avut cu criticul literar Nicolae Manolescu, atunci când am pledat pentru această recunoaștere valorică. Cunoscând sumarul multor numere, distinsul critic a semnat: DA!
În numărul recent apărut este cinstit poetul și ziditorul de manifestări culturale de rezonanță europeană, VASILE MUSTE, la împlinirea vârstei de 70 de ani. În acest sens, depun mărturie că i-am fost aproape, mulți ani, în organizarea Festivalului Internațional de Poezie de la Sighetul Marmației, cu un rol esențial în viața literară românească. Mi-a fost alături și pentru a spori energia Serilor de Poezie „Nichita Stănescu”, de la Desești. Activitățile culturale ale poetului Vasile Muste depășesc granițele României, fiind o prezență semnificativă și constantă în spațiul cultural spaniol, în special în rândul comunității românești din zona Madridului. Ca poet, se remarcă printr-un limbaj dens, metaforic, cu o puternică dimensiune afectivă. Respect pentru toate frumusețile din întâlnirile noastre! Mulți ani, prietene!
Dar să derulez sumarul. Poemul lunii este semnat de poetul Flaviu Claudiu Mihali. Istoricul Săluc Horvat aduce un omagiu cărturarului Alexandru Ruja, fost colaborator al revistei noastre. Ca de obicei, criticul literar Irina Petraș își luminează rubrica „răspunsuri/răspunderi”, cu un subiect extrem de actual: cultura generală, punând accent pe matematică „nu doar că e frumoasă, dar ea stă la temelia frumuseții noastre.” Un eseu ales despre devenirea omului prin cultura generală. Pilda propriului exemplu este convingătoare. Eseistul Ion Papuc scrie despre concurența strivitoare, adică despre multele schimbări întâmplate în societatea noastră după 1989. Constată că unii părinți și-au botezat urmașii cu nume străine, dar și multe întreprinderi, instituții ori firme de stradă, botezate cu nume de împrumut, parcă pentru a atrage hipnotic accesul în sperata lume nouă. Priviți firmele din Baia Mare!
Criticul literar Gheorghe Glodeanu evocă personalitatea lui Mircea Muthu, reputat profesor al Literelor clujene și un prieten apropiat al revistei „Nord Literar”. Criticul literar Delia Muntean, redactor-șef al revistei, face un portret convingător poetului Ion Mureșan, plecând de la volumul „Introducere în poezie.” Un interviu captivant realizează Daniela Sitar Tăut cu Gyorgy Mandics, un poliglot cu o viață culturală spectaculoasă și atipică. La rubrica Orfeu stau de veghe poemele sărbătoritului Vasile Muste. Gheorghe Pârja dezleagă misterul legăturii poetului Ion Mureșan cu înțelepciunea. Adică filosoful Andrei Marga explică de ce Ion Mureșan este „cel mai important și cel mai valoros poet român de la finele veacului trecut și de la începutul celui de acum.”
Poetul Nicolae Scheianu face un portret colegial sărbătoritului Vasile Muste. Istoricul și criticul literar clujean Mircea Popa comentează călătoriile terapeutice ale Sânzianei Mureșeanu. Sau altfel spus, cum se poate vindeca omul prin poezie. Afirm, se poate! Dana Buzura-Gagniuc, într-un reportaj emblematic pentru misiunea asumată ca manager al revistei, ne relatează cum s-a întâlnit cu Eminescu pe malul Dunării, la Drobeta-Turnu Severin și prin împrejurimi. Oameni, fapte, măreții. Adică trei premii pentru Maramureș: Delia Muntean, Dana Buzura-Gagniuc și revista „Nord Literar”. Curaj și stimă pentru valoarea revistei și a doamnelor ei. Au fost și pe la Mănăstirea „Sfânta Ana”, din Orșova, unde eu am primit premiul „Pamfil Șeicaru” pentru publicistică. Premiul mi-a fost înmânat de scriitorul Octavian Paler. Vedeți doamnelor, am și eu amintiri mănăstirești!
Scriitoarea Mihaela Albu, bună cunoștință a mea, de la revista „Lumina Lină”, din New York, care apare sub oblăduirea preotului și omului de vastă acțiune românească peste Ocean, Theodor Damian. Cu doamna Mihaela m-am întâlnit la multe întâmplări literare craiovene. A deschis o rubrică cu semnătura ei în revista noastră. Scrie în acest număr despre recuperări necesare. De la Vintilă Horia, scriitorul român de peste veac, până la Ioan Cușa. Va scrie, număr de număr, despre viața paralelă a literaturii române din veacul trecut. Florian Copcea, gazda colegelor mele pe malul Dunării, scrie despre cartea colegului meu de tabăra literară de la Gâlma- Pietroșița, criticul și istoricul literar, Stan V. Cristea, despre „Eminescu și Teleormanul”.
Daniel Mariș ne aduce în atenție volumul confratelui Cassian Maria Spiridon, „Cu o bufniță pe umăr.” Colega Raluca Hășmășan, recent apreciată pentru o carte de critică, scrie despre cartea „Oriunde mă duci”, de Dan Breaz, utilizând același spirit analitic, proiectat pe ecranul unei profunzimi reflexive. Poetul și editorul Flaviu Claudiu Mihali scrie avizat despre o carte semnată de Nicolae Sere. Raluca și Flaviu, care veghează apariția revistei, sunt certitudini ale noii direcții în critica literară tânără de pe la noi. Depun mărturie pe proprie răspundere. Proza este asigurată de Angela Burtea. O pagină de poezie ne-a oferit Suzana Fântânariu, cu ilustrațiile ei.
Paul Gorban, din Iași, scrie despre eterna rană a scriitoarei Ana Opran. Gheorghe Pârja scrie despre sufletul din covor și raiul din camera bună, o inteligentă proiecție a zestrei țesăturilor maramureșene, gândită de Anamaria Iuga, cu rădăcini paterne pe Valea Izei, în viața de acum. Acest număr al revistei este admirabil ilustrat cu imagini din volumul recent apărut semnat de Anamaria Iuga. Traducerile sunt asigurate de Dan Anghelescu din William Shakespeare (sonete). Cumpărați și vă faceți o imagine pe cont propriu. Este singura revistă literară din Maramureș, cunoscută în țară și mai departe, fiind finanțată de Consiliul Județean Maramureș. Cinste vouă!
Poate fi procurată de la Librăria Cărturești, din Baia Mare și la chioșcul de presă din fața Magazinului „Maramureș”. Vorbesc în cunoștință de cauză: ne caută țara din ce în ce mai mult. Merită, în această lume cu multe năzbâtii, să nu uităm de scrisul în Limba Română.
