Profesorii de la specializarea arhitectură din cadrul liceelor de specialitate iau atitudine în privința modificărilor aduse la planurile cadru pentru clasa a IX-a. Profesorul Cătălin Anghelescu, de la Colegiul de Arte din Baia Mare, a semnalat că la o primă vedere totul pare perfect.
Doar că „haosul este declanșat de publicarea Centralizatorului privind disciplinele din învățământul preuniversitar, domeniile și specializările absolvenților învățământului liceal pedagogic, postliceal și superior, probele de concurs valabile pentru încadrarea personalului didactic din învățământul preuniversitar”.
„Dacă vedem noile discipline de studiu pentru clasele ce poartă denumirea de «Arhitectură, Arte Ambientale și Design» acestea nu pot decât să ne facă să spunem: iată, în sfârșit făcut așa cum trebuie. Apar materii de specialitate precum «Matematică aplicată pentru arhitectură», «Fizică aplicată pentru arhitectură», «Modelare – Machetare», «Proiectare asistată de computer», și asta te face să te gândești că tinerii absolvenți vor putea fi acel «personal mediu calificat» care a dispărut complet de pe piața muncii. Nu considerăm că este suficient ca învățământul preuniversitar vocațional să fie principalul furnizor de studenți pentru facultățile de profil, ci iată, «diploma de atestare a competențelor profesionale» să capete cu adevărat importanță”, a punctat prof. Cătălin Anghelescu.
Numai că, lucrurile par așa doar în aparență. De fapt, „atelierele de specialitate pentru clasele de «Arhitectură, Arte Ambientale și Design» sunt «Atelier de Arhitectură» cod A-AS și «Atelier de Arhitectură Peisageră» cod AP – AS. Niciun cuvânt despre «Arte Ambientale» și, mai ales niciun cuvânt despre «Design». Acesta dispare complet de aici și apare la Arte Vizuale cu consecințe iremediabile pentru această specialitate, care la disciplinele de specialitate din Planurile Cadru nu mai beneficiază de materii indispensabile precum Geometrie Descriptivă și Perspectivă, a cărei nou întocmită programă se adresează atât arhitecților, cât și designerilor. De asemenea, Studiul Formelor în Desen care formează competențe diferite la Artele Vizuale față de Arhitectură și Design îi îndepărtează pe designer de filonul mai tehnic de abordare. Adevărata bombă explodează câteva pagini mai încolo când aflăm că pentru materii ce până acum aveau aceleași coduri precum Studiul Formelor în Desen (SFD), Studiul Formelor în Culoare (SFC) sau Studiul Formelor în Volum (SFD), pentru clasele de «Arhitectură, Arte Ambientale și Design» apar coduri noi, SFD.AAD; SFC.AAD; SFV.AAD care spun că aceste discipline vor putea fi predate doar de absolvenți ai facultăților de arhitectură”.
Mai mult, disciplina ce până acum se numea „Perspectivă și Desen Proiectiv” redevine „Geometrivă Descriptivă și Perspectivă”, dar „aceasta va putea fi predată doar de arhitecți și -surpriză- de profesorii de matematică. Aceștia, deși nu au în comun cu această disciplină decât cuvântul «geometrie», neavând în foaia matricolă nimic asemănător, capătă această oportunitate spre deosebire de designeri sau inginerii constructori care au dus lupte grele în facultate cu această materie. O altă discuție este legată și de disciplina Istoria Artei și Arhitecturii care are aceeași programă atât la Arte Vizuale, cât și la Arhitectură, Arte Ambientale și Design (nici nu știu ce mai caută artele ambientale și designul în titulatură), și care va avea același subiect la noua probă pentru Bacalaureatul liceelor vocaționale de artă, dar care la arhitectură are cod diferit (IAA.AAD) și care va putea fi predată doar de arhitecți. Această superspecializare a cadrelor didactice pe profil (și care își pierde consistența atunci când vorbim de profesori de matematică la Geometrie Descriptivă și Perspectivă), este în contradicție totală cu nivelul de competențe propus pentru învățământul preuniversitar vocațional de artă, precum și cu trâmbițatele principii de «interdisciplinaritate» sau «transdiscplinaritate» – baze ale unui sistem educațional modern”, mai spune profesorul.
În opinia prof. Cătălin Anghelescu, „Drumul către o educație de calitate se face cu profesori de calitate și nu cu o superspecializare în acte a cadrelor didactice. Și dacă tot pomenim de pedagogie, eu nu am auzit în cei doi ani de studiu al modulelor pedagogice, cuvântul «arhitect» sau «arhitectură». Ca să nu mai vorbim că studenții de la UAUIM București trebuie să facă aceste studii la alte universități din țară, universități tehnice ce au în componență facultăți de arhitectură. Ciudat, nu? Nici nu punem la socoteală că pentru specializarea «Arhitectură» (le lăsăm pe celelalte deoparte), la Colegiul de Arte Baia Mare ar trebui să fie încadrați peste 4 ani când vor fi implementate toate planurile cadru până la clasa a XII-a, cu normă întreagă de predare, un număr de 8 arhitecți aceasta însemnând 7% din arhitecții înscriși în filiala OAR Nord Vest… Astăzi am aflat că una dintre colegele noastre de catedră va intra în Restrângere Totală de Activitate, adică anul școlar viitor nu va mai fi cu noi. Peste încă un an vor fi mai mulți. Tot ce-ar trebui ar fi o notă de subsol, un *, nici măcar o erată, care să zică «Atunci când catedrele respective nu vor putea fi acoperite de un arhitect, persoanele cu studiile potrivite pot fi încadrate pe posturile vacante»”, a concluzionat prof. Cătălin Anghelescu.
