Cu lacrimi de bucurie în ochi şi cu multă emoţie în suflet s-au revăzut după 50 de ani de la absolvire, foştii elevi ai Liceului Industrial Minier din Baia Mare.
Mulţi dintre colegi au plecat spre alte zări şi acum îi privesc din cer pe ceilalţi. Profesorii nu mai sunt nici ei. Doar unul dintre dascăli mai trăieşte, dar fiind cu probleme de sănătate nu a putut onora cu prezenţa întâlnirea festivă.
Grigore Ferenţ e originar din Lăpuşul Românesc, dar acum locuieşte în Oradea. În 1980 a fost repartizat aici cu serviciul, fiind absolvent de Ingineria Mediului, iar de atunci a fost “adoptat” de orădeni. Nu şi-a uitat niciodată locurile natale, aşa că revine cu mare drag în Maramureş. El a fost sufletul organizării acestei întâlniri după 50 de ani de la absolvirea liceului. Îşi aminteşte că au început liceul în 1971. Aproape toţi erau copii de la ţară cu nevoi financiare, dar erau tineri, entuziasmaţi şi trăiau ca într-o familie. “E o mare bucurie să ne reîntâlnim. Noi am stat în cămin, eram copii mai necăjiţi, ne împrumutam haine unul de la altul să putem merge în oraş, jucam fotbal împreună. Am fost ca în familie. Am absolvit în 1975 Liceul Industrial Minier din Baia Mare. Am absolvit 41 de elevi, dintre care 13 au murit. Au mai rămas 28 în viaţă. Erau colegi din Maramureş, Satu Mare, Sălaj, Suceava, Caraş Severin, Galaţi. După absolvire au ajuns ingineri, subingineri, ofiţeri marinari, iar care nu au mai terminat altceva au fost muncitori cu înaltă calificare”, relatează Grigore Ferenţ. La întâlnirea de ieri, 19 iunie, au răspuns prezent la strigarea catalogului, 23 de absolvenţi. Cinci colegi nu au putut veni, unul s-a stabilit în Florida, iar alţii au probleme de sănătate. După strigarea catalogului, absolvenţii s-au deplasat la Biserica “Înălţarea Domnului” de lângă Spitalul TBC, unde a fost oficiată o slujbă de parastas pentru profesorii şi colegii care nu mai sunt, iar de acolo distracţia s-a mutat la un local băimărean pentru ca absolvenţii să depene amintiri.
Nu mă Adriane. La biserică au fost ca să bifeze noua fiță care în ultima vreme a devenit un „must” la orice întâlnire a foștilor colegi de liceu sau facultate. E musai să arate toti cat de credincioși sunt … mai ales ca nu mai au mult de trăit. Oare de câte ori au fost la biserica la întâlnirile precedente ?!?
ai inteles prost domnule Bodea,mai citeste odata
„După strigarea catalogului, absolvenţii s-au deplasat la Biserica “Înălţarea Domnului” de lângă Spitalul TBC, unde a fost oficiată o slujbă de parastas pentru profesorii şi colegii care nu mai sunt, iar de acolo distracţia s-a mutat la un local băimărean pentru ca absolvenţii să depene amintiri.”
Sa inteleg ca la biserica au mers la distractie?
ai inteles gresit domnule Bodea,mai citeste odata dar mai atent
Bai nene, ești pricinos tare !
A zis clar oamenii…..Băutură, masa și dansul la Caminu Cultural din localitate.
Tarii cât mai mult cărbune. Și Noroc Bun ! Ca da, exista si noroc prost ! Ca să știi!