Claudia Stoica este profesor de limba engleză de 23 de ani. Cariera sa profesională a început în 2003 la Liceul Auto din Baia Sprie, iar din 2004 predă la Liceul Teoretic „Pintea Viteazul” din Cavnic, unde s-a și titularizat.
De când era copil visa să devină învățătoare, dar „după ce am descoperit limba engleză nu am visat altceva decât să fiu teacher”, își amintește Claudia Stoica. Profesoara e extrem de implicată în viața școlii, pentru ea, școala fiind a doua casă. Recent, Claudia Stoica, a fost selectată pentru a face parte din Rețeaua de Ambasadori Erasmus+ a Agenției Naționale din România. În calitate de ambasador Erasmus+, ea va contribui la promovarea oportunităților oferite de program, va împărtăși exemple de bune practici și va inspira elevi și profesori să se implice în proiecte internaționale.
„19 ani de implicare în proiecte europene”
R: Cum a început implicarea dumneavoastră în proiectele europene?
C.S.: În 2005 am colaborat la un proiect Socrates-Grundtvig, derulat de Centrul internațional pentru educația adulților Info Project, al cărui director era doamna prof. Mariana Hudrea, în parteneriat cu organizații din Ungaria (coordonatorul european), Bulgaria, Cehia și Marea Britanie. În cadrul acestui proiect am contribuit la realizarea unui curs multimedia online de engleză pentru IT. Acesta a fost primul meu contact cu un proiect european, iar doamna prof. Mariana Hudrea a fost foarte generoasă să împărtășească cu mine câteva din secretele din domeniu. La scurt timp, am început să mă documentez, să caut parteneri, iar în 2007 a fost aprobat primul parteneriat multilateral Comenius al liceului din Cavnic.
R: Vă mai amintiți primul proiect în care ați fost implicată?
C.S.: Primul proiect european pe care l-am coordonat a fost un parteneriat școlar multilateral Comenius, în perioada 2007-2009, intitulat „Respect the differences and appreciate the similarities”, cu 5 licee partenere din Europa, pe atunci în cadrul Programului de învățare pe toată durata vieții. Prin intermediul acestui proiect s-a realizat promovarea culturilor țărilor participante, s-au examinat și observat diferite culturi cu limbi, religii și etnii diferite.
R: La câți ani de implicare în proiectele Erasmus ați ajuns?
C.S.: 19 ani de implicare în proiecte europene, din care 12 ani dedicați proiectelor derulate prin programul Erasmus (program care a debutat în 2014).
R: Care a fost cea mai memorabilă experiență trăită într-un proiect Erasmus?
C.S.: Fiecare proiect are momente memorabile, dar dacă mă raportez doar la proiectele din cadrul programului Erasmus, aș aminti parteneriatul strategic „Feed4Saving” (2016-2018), un proiect care și-a propus să îmbunătățească performanța școlară a elevilor și să crească implicarea și motivația lor de a frecventa școala. În martie 2020, Comisia Europeană a declarat proiectul ca fiind „poveste de succes” – a fost pentru prima dată când un proiect pe care l-am coordonat la nivel european a fost premiat de o instituție europeană.
R: Ce țări și instituții partenere v-au impresionat cel mai mult și de ce?
C.S.: Am colaborat cu multe instituții școlare din Europa, au fost proiecte Comenius în cadrul cărora am avut licee partenere din 9 țări! Din 2010 însă am construit și menținut o relație de caldă colaborare cu un liceu tehnologic din Italia, I.I.S. Di Poppa-Rozzi (din Teramo), datorită colegei omolog Paola Matriciani, care mi-a devenit prietenă la scurt timp după ce ne-am cunoscut – un om extrem de serios, cu principii similare cu ale mele și care împărtășește felul meu de a aborda relația cu elevii în munca la un proiect. Echipa din Italia ne-a primit mereu cu ospitalitate, elevii români au fost mereu „best friends” cu italienii. Discutând despre ceea ce m-a impresionat în școala lor, aș menționa felul în care elevii cu nevoi speciale sunt cu adevărat integrați în activitățile școlare, fiecare beneficiind de profesor de sprijin (am observat acest lucru în 2010!) și fiind prezenți și la activități de proiect, colegii lor colaborând atât de natural și firesc cu ei.
R: Care au fost cele mai mari provocări întâlnite pe parcurs?
C.S.: Uneori spun că am trecut prin toate încercările, dar constat că de fiecare dată poate apărea o provocare nouă. Am gestionat și birocrație excesivă, și platforme care nu funcționau, parteneri care nu se achitau de sarcini la timp, perioada de pandemie, am avut și urgențe medicale cu elevii sau buletin pierdut de o elevă înaintea zborului spre casă. Îmi place să cred că așa m-am călit, cu siguranță am învățat ceva din fiecare provocare și am reglat mereu modul de lucru sau de abordare.
„Aventura mea europeană… m-a transformat într-o persoană mult mai flexibilă și mai tolerantă”
R: Ce ați învățat dumneavoastră din experiența Erasmus?
C.S.: Să facem mai întâi un bilanț:
– 4 parteneriate multilaterale Comenius și 2 parteneriate strategice Erasmus coordonate la nivel european,
– 1 parteneriat bilateral Comenius și 2 proiecte interșcolare Erasmus coordonate la nivelul școlii,
– 3 proiecte Erasmus în cadrul acreditării pe domeniul ed. școlară,
– implicare în derularea proiectelor de mobilitate VET ale liceului – 2 proiecte Erasmus și 4 ani de acreditare pe domeniul formare profesională.
Aventura mea europeană a fost o lecție accelerată de adaptabilitate și colaborare internațională, care m-a transformat într-o persoană mult mai flexibilă și mai tolerantă. Pe plan profesional, am devenit multitasking – de la „scriitor” de proiect, la mini-contabil în gestionarea bugetului, la responsabil cu logistica etc. Dincolo toate competențele dobândite, cel mai valoros câștig rămâne înțelegerea profundă a faptului că diversitatea europeană este o resursă, nu o barieră.
R: Există un moment care v-a schimbat perspectiva asupra educației?
C.S.: Datorită implicării mele în proiecte europene, am început să utilizez metoda proiectului/PBL (project-based learning) și în predarea la clasă și a fost mereu un succes. Chiar și lucrarea mea metodico-științifică pentru obținerea gradului I a fost axată pe metoda PBL.
R: Elevii au șansa să participe prin astfel de proiecte la mobilități în diferite țări. Sunt deschiși la astfel de experiențe? Cât de mult îi ajută?
C.S.: Elevii sunt extrem de receptivi și entuziasmați să participe la mobilități, depășindu-și rapid temerile inițiale legate de limbă sau distanță. Aceste experiențe îi ajută enorm, făcându-i mai independenți și crescându-le stima de sine. Pe plan academic, ei își îmbunătățesc vizibil competențele lingvistice. În plus, mobilitățile le dezvoltă abilități esențiale precum adaptabilitatea și colaborarea în echipe internaționale.
R: Cum se schimbă elevii după participarea la un proiect Erasmus?
C.S.: În primul rând, dispare teama de a vorbi într-o limbă străină sau de a face greșeli în public. În al doilea rând, devin mult mai responsabili, sunt mai toleranți și deschiși la diversitate; reușesc să colaboreze eficient în echipe, să rezolve probleme și să se adapteze la situații neprevăzute. Nu în ultimul rând, motivația școlară sporește: elevii revin în clasă cu o dorință mai mare de implicare, aducând idei noi și inspirându-și colegii prin propriul exemplu.
„Proiectele Erasmus influențează preponderent dezvoltarea competențelor lingvistice și sociale”
R: Ce competențe se dezvoltă cel mai mult prin programul Erasmus?
C.S.: Dintre cele 7 competențe-cheie europene, consider că proiectele Erasmus influențează preponderent dezvoltarea competențelor lingvistice și sociale – activitățile se derulează în limba engleză, în colaborare cu elevi din alte țări, iar dacă elevii sunt găzduiți în familii, au ocazia de a învăța cuvinte în alte limbi și de a interacționa cu membrii familiei. De asemenea, elevii își lărgesc orizontul cultural prin explorarea a diferite tradiții și a unui stil diferit de viață.
R: Dar profesorii cum primesc implicarea în astfel de programe?
C.S.: Am norocul de a avea colegi interesați, deschiși la astfel de experiențe, puțini fiind cei care nu au participat niciodată la un proiect Comenius sau Erasmus. Prin intermediul acreditării pe domeniul Ed. școlară se poate realiza și perfecționarea profesorilor prin cursuri de formare sau job shadowing. Un exemplu elocvent al entuziasmului colegilor mei este un scurt mesaj primit de la două colege la întoarcerea din job-shadowing în acest an: „Suntem acasă. Unde e următoarea destinație?”
R: Cum influențează astfel de proiecte atmosfera și imaginea școlii?
C.S.: Relațiile dintre profesori și elevi sunt mult mai deschise, bazate pe parteneriat, iar în cadrul colectivului de profesori este promovată munca în echipă. Consider că în acest context este relevantă expresia „Teamwork makes dreamwork.” – proiectele europene nu ar fi fost posibile fără susținerea permanentă a echipei manageriale a școlii și fără implicarea entuziastă a colegilor mei profesori, iar alături de colegi, elevii care s-au implicat în activități și părinții care ne-au sprijinit și au fost mereu gazde de excepție pentru elevii europeni. Liceul Teoretic „Pintea Viteazul” este cunoscut în Maramureș ca fiind constant implicat în proiecte europene, avem în prezent 2 acreditări Erasmus – una pe domeniul Formare profesională (gestionată de colega mea prof. Adina Costinar) și a doua pe domeniul Ed. școlară (de care mă ocup). Școala noastră și-a crescut vizibilitatea, iar implicarea în aceste programe a adus școlii titlul de „Școală europeană” (2009-2026) și a contribuit la obținerea distincției Ordinul „Meritul pentru Învățământ” în grad de Cavaler, conferit de către Președintele României (în decembrie 2023).
R: Și iată, după o experiență de câțiva ani, ați reușit performanța de a ajunge ambasador Erasmus în Maramureș. Ce înseamnă mai exact acest lucru?
C.S.: Titlul de ambasador Erasmus+ în Maramureș reprezintă o recunoaștere oficială din partea Agenției Naționale pentru Programe Comunitare în Domeniul Educației și Formării Profesionale (ANPCDEFP), iar eu îl consider o mică promovare în carieră.
R: Care sunt principalele responsabilități ale unui ambasador Erasmus?
C.S.: Acest rol de ambasador implică transformarea experienței mele într-o resursă publică: voi încerca să inspir și să motivez și alte școli să se implice în proiecte europene, voi oferi mentorat și sprijin local colegilor din județ în scrierea și implementarea proiectelor și voi fi un multiplicator al bunelor practici.
R: Ce satisfacții vă aduce această postură?
C.S.: Îmi confirmă că fiecare provocare depășită a meritat din plin. Mă voi bucura să împărtășesc cu alții informații utile dintr-un domeniu care mă pasionează. În același timp, rolul acesta mă va ajuta să cresc continuu, prin interacțiunea cu oameni diferiți, cu povești și perspective variate, învățând odată cu cei pe care îi inspir.
R: Aveți deja creionate direcțiile pe care veți acționa în următoarea perioadă în calitate de ambasador Erasmus?
C.S.: Din experiența mea, cea mai potrivită metodă de promovare a experienței Erasmus este prin viu grai, în cadrul unor întâlniri directe cu diferite tipuri de public. Astfel se pot disemina cel mai bine informații, se pot relata experiențe și se poate transmite entuziasmul în mod direct. În paralel, aș folosi social media pentru a împărtăși exemple reale, resurse utile și pași practici de accesare a programelor. Mi-ar plăcea să creez și conținut video scurt sau mini-interviuri cu participanți (în special elevi și profesori din școala mea), pentru a face experiențele mai autentice și ușor de înțeles. Sunt un om deschis, carismatic și dornic să transmit și altora microbul proiectelor europene – este de ajuns să încerci o dată pentru a deveni dependent.
R: Ce sfat le-ați oferi profesorilor care își doresc să se implice în proiecte Erasmus? Dar unui elev care ezită să participe la o mobilitate Erasmus ce i-ați spune?
C.S.: Pe profesori îi sfătuiesc să adune în jurul lor o echipă entuziastă și să aibă curaj, să încerce! Ceea ce le spun mereu elevilor este să nu rateze astfel de oportunități pe care eu nu le-am avut când eram în liceu.
R: Cum vedeți viitorul programului Erasmus în România?
C.S.: Știu că se lucrează la formatul programului pentru perioada 2027-2034 și cu siguranță programul va continua să promoveze incluziunea, digitalizarea și sustenabilitatea. Simplificarea birocrației prin platformele digitale (Beneficiary Module) va ușura munca administrativă și logistică a coordonatorilor. O dorință a mea este de a crește bugetul pentru finanțarea de parteneriate între școli, în comparație cu accentul care se pune în prezent pe proiectele de mobilitate.
