E palpabilă deja toamna, brândușele stau dovadă, la fel dovlecii ce se culeg și alte și alte semne. Încă nu e toamna aceea frumoasă, ruginie, așa e. Nici n-o invităm, am mai prelungi puțin „vara indiană”. Dar cel mai evident semn e că s-a limpezit aerul, am văzut deja cețurile din Țara Lăpușului, urmează și inversiuni termice impresionante.
Este cel mai bun moment acum pentru a lua calea/căile Maramureșului în căutare de belvederi. Mai cu un ochi la ciuperci, mai la plante medicinale (nu uitați de scaiul vânăt, de măceșe, de porumbe), dar acum ni se arată Natura în toată frumusețea ei.
Cu ochii spre Apus
Așa ar trebui să fim, cu ochii spre Vest, ni s-a demonstrat nu o dată în istoria noastră că fie și în relații de supunere sau nu foarte cordiale, Apusul nu ne-a sugrumat, bonus vadra cu vin și butoiul cu horincă. Prima locație impresionantă, peretele Malek din Igniș – Gutâi, accesibil mai ales cu telescaunul de pe pârtia Luna Șes. Vezi Sătmarul, dar și Maramureșul de sud, la picioare, în zi bună, cu aer curat. Asemenea, din anume locuri de pe Culmea Codrului, probabil și mai și după ce pică frunza, poți vedea atât spre Codru-Chioar-Fisculaș, cât și spre Satu Mare și Codrul sătmărean.
Ceva mai spre nord, dar tot pe limita vestică a Maramureșului, locația aceea de deasupra satului Remeți, aproape de culmea Debrea, îți arată la picioare Tisa, cu satele de-o parte și de alta, una din cele mai frumoase belvederi ale Maramureșului… vechi. Ceva asemănător, dar în alte unghiuri, vezi de pe Piatra Tisei spre Ucraina, de deasupra Sarasăului, chiar de deasupra Sighetului. Ceva similar, poate puțin mai monumental, poți vedea din anume locuri „din planul doi”, de la Agriș sau chiar de deasupra faliei Culmea Pietrei, de pe Piatra Negru sau Vârful Țiganului. Nu Țiganu.Priveam deja spre Nord
Da, cele mai recent amintite belvederi erau deja spre Nord. Spre Ucraina. Prin urmare mergem mult spre est, cu ochii la nord. În stânga Pasului Prislop, de mergi pe drumul lui Mackensen, înainte de Fântâna Stanchii ai niște vederi impresionante spre Munții Rodnei dar și spre Ucraina. Deasupra Moiseiului, ai vederi superbe spre Vaser și Novăț, una din puținele șanse de a avea Vaserul la picioare. La fel, din zona Vinderel, dar și de pe culmea Laba, ai la picioare satele Repedea și Poienile de sub Munte înșirate.Spre Răsărit
E bine să privim spre Răsărit? De câte ori am privit încolo, cu speranță, am pierdut câte ceva: ba Maramureșul de Nord, ba Basarabia, ba tezaurul, ba pădurile sau uraniul. Apoi insula Șerpilor. Dar nu ne ascultați pe noi, citiți-i mai bine pe marii clasici ruși, cu care se mândresc, ce părere au despre propriul popor. (Hai să) nu ne putem abține: „Nație ce cutreieră prin Europa și caută ce să mai distrugă, să facă praf, pur și simplu, totul. Din batjocură” – Feodor Dostoievski; „Cel mai important semn de izbândă al poporului rus este cruzimea sa plină de sadism” – Maxim Gorki; „Moscovia: Taiga ruso-mongolă, sălbatică, întinsoare a jafului” – Aleksei Tolstoi;
„Neam indiferent față de cea mai mică îndatorire a sa, la cea mai măruntă dreptate, la cel mai neînsemnat adevăr, popor care nu recunoaște demnitatea omului, nu recunoaște, în general, nici libertatea omenească, nici gândirea liberă… Vai, cât de scorțoasă este limba rusă!” – Aleksandr Pușkin; „Rusul este cel mai mare și mai obraznic mincinos din întreaga lume” – Ivan S. Turgheniev. Ne-am răcorit, mergem mai departe cu ochii spre Est… De pe culmile Rodnei vezi pe de o parte spre Bistrița-Năsăud și spre Cluj, pe de alta spre Munții Maramureșului și Ucraina, dar și spre Suceava. La fel din Munții Maramureșului, spre Suceava.
A rămas Sudul
Bineînțeles, vârfurile. Plus surprizele
Deasupra Șurdeștiului, în drumul spre un anume lac artificial, de continui drumul, ieși în poieni sau vezi printre crengi Baia Mare. La fel, pe Gutâi, de urci puțin pe Biserica lui Vlaicu, vezi surprinzător Baia Sprie, dealul Minei, Baia Mare parțial. De deasupra Băii Mari, de pe Piatra Virgină vezi Baia Mare de poți face harta mental. La fel de pe turnul Combinatului, dar deh… nu devine repede obiectiv turistic „de belvedere”. De pe asfaltul dintre Preluca Nouă și cea Veche, în zona unor case de vacanță, vezi Munții Gutâi – Igniș perfect, ca-n hartă, dar spre dreapta vezi în zile bune și Țibleșul și munții Rodnei. De la Pleștioare de deasupra Băii Mari vezi frumos lacul Firiza, iar de la Piatra Șoimului atât Firiza, cât și Baia Mare… E ce vedea în Maramureș, dincolo de biserici și porți, nu?




























