Mă refer la vecinii ucraineni care, mai nou, au nedumiriri cu istoria. Am un sentiment aparte pentru spiritul ucrainean, deoarece am trăit în prietenie cu cei din Maramureș. De la colegii mei de Liceu Pedagogic din Sighetul Marmației, la scriitorii Mihail Nebeleac, Pablo Romaniuc, ori Iurii Pavliș. Nu uit că un distins poet, de expresie ucraineană, Ștefan Tcaciuc, mi-a tradus în limba lui Sevcenko un volum de-al meu, premiat la Ujgorod și la Lviv. Am rămas vicepreședinte al Convenției literare internaționale de la Lviv (2010). Asta nu mă oprește să nu observ mișcările puterii ucrainene în legătură cu minoritatea românească din Ucraina. De care sunt apropiat de peste trei decenii. Din Maramureșul din dreapta Tisei, până la Cernăuți și Ținutul Herța.
Puterea de la Kiev este de mai multă vreme neastâmpărată. În ultima lună a mai dat o lovitură minorităților. Este vorba de noua Lege a popoarelor indigene, care nu asigură dreptul la educație în limba maternă a românilor, rușilor, maghiarilor, bulgarilor, grecilor. Cine sunt popoarele indigene? Karaiții și tătarii din Crimeea. Sunt luate în considerare doar etniile autohtone, care nu au corespondent într-un stat național din afara Ucrainei. Conform documentului, popoarele indigene, ați văzut cine sunt, au dreptul la autodeterminare, protecție juridică, definirea propriilor simboluri naționale. Este cea mai evidentă viclenie a Radei Supreme și a președintelui Zelenski, care vorbesc de simboluri naționale ale unor state, care și-au diminuat personalitatea, sau au dispărut. Unde este statul tătar? Unde sunt crimeenii?
Formularea specificată, în proiectul de Lege, implică faptul că definiția popoarelor indigene nu include minoritățile naționale care trăiesc pe teritoriul Ucrainei și au state naționale. Românii din Ucraina, ajunși acolo prin vitregia istoriei, fiindcă au stat național, de care au fost despărțiți, nu sunt indigeni. Este o mare greșeală! Este sfidată istoria românilor. Ce a fost Bucovina de Nord, dacă nu un teritoriu vechi românesc? Care s-a format și consolidat în spiritul devenirii statului național român. De multă vreme se fac șezători politice în vecini, unde se discută orgolios despre soarta românilor din Ucraina. Le cunosc suficient de bine starea de spirit, îndeletnicirile, aspirațiile, puterea de creație, dar mai ales reflexul identitar.
Am fost și eu în șezătorile culturale ale românilor din Biserica Albă, Slatina, Apșa de jos, Cernăuți, Crasna, Mahala, Valea Cosminului, ori la românii uitați din Poroșcovo și Mircea. Peste tot am decupat o singură dorință: să fie luați în seamă, cu tot ce au mai sfânt: limbă, obiceiuri, câte au mai rămas, demnitatea de a fi ei. Sunt loiali statului ucrainean, dar au nevoie de respirația istoriei din care vin. M-am întâlnit cu intelectuali români din Ucraina, cu oameni de rând, și atâta doresc: statul să nu le anuleze identitatea. Cer cu bună credință drepturi firești, dar, iată, românii nu sunt recunoscuți, prin noua Lege, ca indigeni. Cum nu sunt recunoscute și alte minorități. De care am amintit.
Serviciul de presă prezidențial a declarat că scopul acestui document este de a promova consolidarea și dezvoltarea națiunii ucrainene, precum și dezvoltarea identității etnice, culturale, religioase a popoarelor indigene. V-am amintit cine sunt considerate popoare indigene. Doar ucrainenii, tătarii din Crimeea și karaiții sunt luați în seamă. Acest fapt este perceput negativ nu numai în Rusia, ci și în Ungaria, Polonia, România. Se pare că președintele României ar fi avut o convorbire telefonică cu omologul său ucrainean pe această temă. Nu cunosc detalii. Știu că directorul Fondului pentru Politică Progresistă, Oleg Bondarenko, a numit proiectul de Lege ridicol, pentru că încalcă toate convențiile europene posibile, în special în ceea ce privește recunoașterea ca indigeni doar a persoanelor care nu au propriul stat. Dar tătarii din Crimeea sunt unul dintre popoarele din Rusia, deci au stat.
Acest proiect este o negare a identității. Românii din Ucraina continuă demersurile pentru a recâștiga dreptul la cultură și educație ca populație indigenă. Adică autohtonă. Recunoașterea limbii române, ca limbă regională, unde populația românească depășește procentul de 10%. Românii din Ucraina numără peste o jumătate de milion de locuitori. Care trăiesc din moși-strămoși în Regiunea Cernăuți (Nordul Bucovinei și Ținutul Herța), Odesa (Bugeac), Transkarpatia (Maramureșul Istoric). Șezătorile politice de la Kiev ar trebui să țină seama de recomandările Comisiei de la Veneția și de șezătorile culturale din comunitățile românești. Vă spune un autor care prețuiește spiritul ucrainean. Mai ales că Ucraina vrea în Europa.
