De-a lungul timpului, Maramureşul a avut mai multe încercări/tentative în ce priveşte energia verde. Fiind un domeniu pionier la noi, ba şi-n ţările civilizate, au fost şi rateuri.
Cel mai cunoscut a fost experimentul pompelor de căldură finanţat de Ministerul Apărării la şcoala din Vima Mică. Ce n-au funcţionat niciodată şi nici n-o vor face.
Alt exemplu e staţia de biogaz de la Seini. Care are hibele ei, fiind la fel experimentală. Ne vorbeşte viceprimarul oraşului, Octavian Bodea, el însuşi pasionat de energia verde: „A fost un proiect pilot. Am discutat şi cu alţii din Ungaria, Polonia, Ucraina, care au avut asemenea staţie de biogaz. Într-un singur loc era rentabilă, pe lângă o fabrică de zahăr. Într-o localitate din Germania, la fel, au reuşit s-o pună la capăt de sat, nu izolată, astfel încât tot satul să beneficieze de agentul termic rezultat. Noi am făcut până la urmă o seră hidroponică, e gata, unde vom folosi agentul termic, Elevii de la liceu vor face acolo practică. Dar rămâne problema digestatului lichid. La asta nu s-au gândit… Zilnic se generează tone din acel lichid. Vara îl ducem pe câmp…iarna cum să-l duci? Cum ajungi cu cisterna în câmp, pe noroi? Germanii de care v-am spus au chemat o universitate şi au făcut experimente până au obţinut un fel de peleţi din acel digestat lichid, au făcut azot, fosfor şi potasiu, la găleţi, pe care l-au vândut drept îngrăşământ pentru plante”
Dar a apărut o altă tehnologie, mult superioară. Se numeşte „plasmă la rece”, prin care se încălzesc deşeurile la 1.200 grade Celsius, orice deşeuri inclusiv gunoi municipal.
Nu este o ardere, e o încălzire, ne spune viceprimarul Bodea, iar gazele combustibile intră într-un motor termic ce creează energie! Cenuşa rezultată devine pământ vegetal, totul se recuperează! E adevărat, dacă staţia de biogaz a costat 2,4 milioane de euro, instalaţia de plasmă la rece costă dublu. Dar beneficiile ar fi enorme!
