Investiții prezente și viitoare în Maramureș

• Interviul nostru cu Ionel Bogdan, preşedintele C.J. Maramureş •

Am constatat cu tristeţe că interviul dispare dintre genurile jurnalistice, drept pentru care am vrea să-l reabilităm în ochii Dvs. Vom căuta oameni care au ceva de spus, de ale căror acţiuni sau intenţii depindem sau care au şansa/obligaţia de a ne schimba viaţa nouă, maramureşenilor. Cu promisiunea să nu cădem în ridicol, să nu cântăm osanale. Începem, evident, cu Ionel Bogdan, preşedintele Consiliului Judeţean Maramureş, de la care, mai ales în urma celebrului „Plan al lui Bogdan”, avem aşteptări majore.

Apă, apă, baraje

Reporter: Haideţi să trecem în revistă câteva din proiectele vechi şi noi ale Maramureşului. Evident, unele le-aţi moştenit, unele sunt părăsite sau uitate. Exemplu, barajul de la Seinel, unde nu se mai lucrează deloc, dar putem discuta de baraje în general. De apă chiar. În cazul dat, Cicârlăul vecin nu are apă, în condiţiile în care Tăuţii-Măgherăuş nu vor să le dea…
Ionel Bogdan: Nu e vorba că nu vor să le dea apă. Trebuie făcut un ba­zin suplimentar acolo, eu i-am ajutat anul trecut cu finanţarea pe cei de la Cicârlău, pentru rezolvarea problemei apei, sunt prinşi şi pe programul POIM, o finanţare foarte mare pe apă şi canal în Maramureş. Trenează… pentru că, din punctul meu de vedere, nu este un management foarte eficient, e drept că mai sunt şi alte companii de apă ce sunt întârziate, dar Satu Mare e deja în implementare de doi ani, puteam şi noi. În legătură cu acumulările de apă, avem planuri. Şi la Bistra am avut discuţii despre un baraj, cunosc şi cazul Seinel, dar cel mai important pentru noi este barajul Runcu. Ca acumulare, are un volum de 26 milioane metri cubi de apă, în timp ce Firiza are vo­lum de 16 milioane metri cubi, ar fi absolut suficient să alimenteze tot judeţul şi nu numai. Prin cădere liberă, de la Runcu, se poate alimenta până la Săliştea de Sus, Sighet şi Rona. La celelalte baraje, e o discuţie separată. S-a lucrat la Runcu, dar nu la capacitatea pe care ne-am fi dorit-o. Au fost alocaţi 120 milioane lei. Dar luând cronologic, până în 2020 nu s-a lucrat 10 ani. Deloc. Atunci, când eram secretar de Stat în cancelaria primului ministru s-a făcut prima alocare, de 30 milioane lei. În 2021, s-au mai alocat 30 mi­lioane lei, iar în 2022, alte 120 mi­lioane, din care s-au cheltuit doar 25. Pentru că e o diferenţă între proiectarea iniţială din 1987 şi realitate. Principalele costuri pe care le avem noi acum la baraj nu mai sunt digurile, ci dotările şi utilajele, canalele de fugă, tunelurile. Barajul Firiza se alimentează din Runcu şi astăzi. Săptămâna trecută, când a fost ministrul Boloş în Maramureş, unul din subiecte a fost finanţarea barajului Runcu. Am găsit o variantă, prin care să-l trecem pe fonduri europene. Sigur, asta ne devansează termenul cu cel puţin un an, pentru că trebuie să facem documentaţii, să reactualizăm, plus un lu­cru foarte important, să refacem licitaţia publică. Pe fonduri europene, cu o finanţare de 60 milioane euro, ar fi absolut suficientă pentru acumularea de apă, ar fi preluată prin ordonanţă de urgenţă, ca fiind o investiţie majoră a Statului.
Rep: În proiectul cel nou intră şi microhidrocentrala?
Ionel Bogdan: Obiectivul meu este acumularea de apă. După ce fa­cem asta, căutăm finanţare pentru producerea de energie. Ar fi o investiţie de 100 milioane euro, dar Hidroelectrica spune că numărul megawaţilor pro­duşi nu ar fi ridicat, nu ar fi sustenabil, 12 MWh la o investiţie de 100 mili­oane euro. Eforturile mele sunt canalizate spre Runcu. E o investiţie majoră. Prima dată, rezolvăm problema apei potabile în Maramureş. Sunt foarte multe primării cu puţuri secate, pânza freatică, puţurile sunt foarte nocive pe termen lung. Apoi, Runcu are şi o notă turistică, zona e absolut superbă, este una dintre cele mai frumoase locuri din ţară. Când barajul va fi funcţional, cu apă, va fi splendidă zona.

Drumurile noastre toate

Rep: Haideţi să povestim despre drumuri. Unul dintre cele rămase în urmă e Drumul rapid Baia Mare – Vaja.
Ionel Bogdan: Nu e sută la sută finalizat nici la unguri, dar din ce ştiu se apropie de Oar. Dar s-a finanţat centura oraşului Satu Mare şi acum se licitează legătura dintre centura sătmăreană şi Oar, cam 15 kilometri. Noi suntem în fază avansată, chiar de a fost lăsat în urmă acest proiect. Am reluat parteneriatul cu judeţul Satu Mare, suntem în reactualizarea documentaţiei pentru studii, refacem studii geotehnice şi avizele de mediu care sunt complicate, pentru că trece prin câteva zone Natura 2000, situri arheologice etc. Dar estimez că anul viitor, în primăvară/vară, vom scoate la licitaţie proiectarea cu execuţie la Drumul Expres. E un proiect strategic important pentru întreaga zonă. Va fi proiectat la 130 km/h, singura diferenţă dintre Drumul Rapid şi o autostradă e că nu are acea bandă de urgenţă, ci nişte alveole din loc în loc. În loc de 3 benzi are două. În paralel şi în fază mai avansată suntem cu Centura metropolitană a municipiului Baia Mare, care se va lega şi de drumul expres. Estimez că în ianuarie-februarie va fi scoasă la licitaţie, proiectare şi execuţie. Dacă se mişcă bine, în toamnă se poate lucra. Am avut probleme cu studiile geotehnice, terenurile la noi sunt cu probleme.
Rep: Nu v-aţi încurcat trecând cu centura pe după halde?
Ionel Bogdan: Am vrut să avem legături cu drumurile naţionale, spre Cluj şi Satu Mare. Plus cu drumurile judeţene din preajma oraşului, evident şi nod la aeroport şi până la ieşirea spre Baia Sprie. Am insistat ca legătura cu DN 18 să fie la ieşire şi nu la intrarea în Baia Sprie, pentru a scoate traficul din oraş. Vom avea noduri la Satu Nou, la DN 18B, la DJ 182B în zona târgului auto, la DN 1C la Romaniţa, nod la aeroport şi la DN 1C în Buşag. Da, va trece prin târgul auto, am discutat cu proprietarii de terenuri, au înţeles că există această necesitate, iar noi am încercat să nu dărâmăm case, hale. Doar centura efectiv e pe 2.500 hectare, iar în total culoarul de expropriere va fi de aproape 5.000 de hectare. E un proiect major, va crea un deranj şi îmi cer scuze celor ce vor fi afectaţi, peste proprietăţile cărora va trece această centură, dar vor fi despăgubiţi plus valoarea terenurilor va creşte foarte mult.
Rep: Nu era mai simplu să se facă acel drum prin câmp spre aeroport, pentru degrevarea dealului Dura de miile de mun­citori, la orele de vârf?
Ionel Bogdan: Problema nu sunt acei muncitori, nu ajută. Problema e acel drum naţional pe care se creează blocaje spre Seini şi spre Recea. Degeaba fa­cem o legătură între ele, toţi merg spre oraş. La 8 şi la 4, se ajunge la Recea cu coloana până după Lăpuşel, dimineaţa. Ce sens are să mergi din Tăuți în Lăpuşel? La fel şi în Tăuţi. Aici lucrăm la pasaje care să degreveze situaţia, ca se creează dopuri în sensurile giratorii. În special la Clubul Văcarilor şi la Independenţei. Ba şi înspre Satu Nou e la fel dimineaţa. Coada e aproape din Cătălina. Avem câte un pasaj suprateran, cel de la Italsofa se depune pe POR în această iarnă, cel de la Independenţei e în final de documentaţie, iar la Clubul Văcarilor suntem pe circuitul de avizare a Ministerului Transporturilor. Aşteptăm exproprierea, e nevoie acolo. Se va lărgi la două benzi pe sens între Recea şi Baia Mare.
Rep.: Centura Sighetului… la fel de mare pro­blemă, poate mai mare!
Ionel Bogdan: E o problemă, dar nu e atât de mare acum pe cât va fi după ce facem podul peste Tisa… Suntem în proiectare cu execuţie, avem finanţare şi fila de buget a Ministerului Finanţelor, un proiect de 158 milioane lei. Va fi un pod cu 2 benzi pe sens, cu termen în vara lui 2024. Cu punct de trecere a frontierei, va avea 6 benzi pe sens pentru punctul vamal, cu 6 puncte de control. După acel pod va fi o problemă reală pentru Sighet. Suntem în execuţie a studiului. Propunerea CNAIR a fost să se meargă pe sub deal, a noastră să fie pe lângă Tisa. Singura problemă e că este Sit Natura 2000 acolo, dar având în vedere că odată cu centura se fac şi consolidări de mal, sper că cei de la CNAIR vor accepta, la fel și cei de la Zone protejate. Singura problemă reală cu centura Sighetului e legată de studiul de trafic, el nu dă trafic suficient pentru această centură. Dar cu podul vom avea trafic suficient. Avem 2.500-3.000 de maşini pe zi, pentru fonduri europene cerinţa e de minimum 6.000. E blocaj în oraş pentru că e un singur sens în tot Sighetul, o singură bandă.
Rep: Să finalizăm cu Sighetul… alimentarea lor cu gaz nu se mai termină, va avea Vişeul gaz mai repede..
Ionel Bogdan: Asta e o problemă a primăriei şi a operatorilor, să se implice, să caute finanţări. E strict legată de Primăria Sighet. Vişeul a intrat în proiect pe Saligny, cu finanţare de 209 milioane euro, va avea gaz. Iar magistrala e undeva la peste 50%, dar anul viitor va fi finalizată. Au fost câteva probleme, cu fondul forestier, pe câteva zone, dar lucrurile merg bine. Dar un culoar de expropriere nu se poate bloca, pot fi discuţii, oamenii pot fi nemulţumiţi. Dar nu poţi tot cere să se facă, dar nu pe la noi…

Gunoiul omniprezent, soluţii

Rep: Să nu uităm de depozitul de gunoi de la Fărcaşa. Am înţeles, aţi peticit iar situaţia lăsată de colegii Dvs… dar pe termen lung?
Ionel Bogdan: Asta fac de doi ani.. peticesc. Situaţia deşeurilor la noi ştiţi cum e, cum am preluat-o? Mergeam, copii fiind, cu bicicleta şi făceam pană tot timpul. Şi aveam petice de la piaţa ruşilor… Jos roata, petic. Astăzi avem o cameră de bicicletă găurită în toate părţile, şi tot punem petice. Până vom avea camera nouă….cam asta ar fi situaţia redusă la absurd. Camera nouă fiind finalizarea SMID-ului. Ce am făcut? Am obţinut finanţarea pentru restul de executat, 139 milioane lei de la Ministerul Fondurilor Europene, am făcut licitaţia care a durat 9 luni cu contestaţii, în instanţe, ulterior am dat drumul la contract de proiectare şi execuţie. Adică stabilizarea terenului de la Fărcaşa, execuţia celulei 1 şi punerea în funcţiune a instalaţiilor. Suntem în faza de proiectare finalizată, în verificare. Sper ca într-o lună să avem proiect tehnic. Da, sunt lucrări ce pot fi făcute iarna, puţine, dar majoritatea doar vara când e uscat. Eu sper că anul viitor vom finaliza acest depozit. Dar, eu am pregătit o variantă de backup. Dacă Doamne fereşte nu finalizăm depozitul din varii motive, trebuie spus corect că acolo sunt alunecări de teren majore. Banii sunt suficienţi. Alunecări de teren au fost şi la Cluj, Bistriţa şi Sibiu, dar le-au rezolvat. Am pregătit varianta de backup la Satulung unde am luat acel teren de 6 hectare, unde dorim să facem o Tratare mecanico-biologică, dacă nu vom finaliza Fărcaşa. Practic, ne reduce cantităţile de deşeu de depozitat. Adică în loc de 80.000 tone pe an, cum depozităm acum, am depozita 20-30.000 tone, ce ne-ar duce la un cost mai mic şi dacă le-am duce în alt judeţ. Acum costul e mare, pentru că toată cantitatea o ducem în alte judeţe.
Rep: Şi mai veţi un backup, pe PNRR, acele depozite voluntare. Nu de­vin gropi de gunoi săteşti?
Ionel Bogdan: Nu pot să ducă altceva la acele centre cu aport voluntar, sunt doar pentru materiale inerte, mobilier, bucăţi din construcţii, voluminoase. Sunt primari ce vor să facă, foarte bine. Nu va crea precedent, pe reguli europene nu poţi duce gunoaie. Nu pot să facă morman de gunoaie, vine Garda de Mediu, se aleg cu dosar penal.
Rep: Ne-au mai rămas câteva investiţii străvechi. Turnul de la Phoenix, care a costat milioane de euro şi a funcţionat câţiva ani doar.
Ionel Bogdan: Acolo terenul, clădirile, turnul sunt proprietate privată, în urma revânzărilor. Dacă aş avea resursă financiară, aş expropria tot terenul, inclusiv turnul şi l-aş face destinaţie turistică. Ar fi o atracţie, dată fiind înălţimea, ar fi spectaculos, văzut dintr-un lift de sticlă pe exterior… Asta s-ar putea face printr-un parteneriat cu Primăria Baia Mare, care dispune de resurse mult mai mari decât noi.
Rep: Exact la fel, cu trimitere spre turism, băile/ştrandul de la Coş­tiui.
Ionel Bogdan: Am avut o discuţie cu primarul din Rona. Săptămânile următoare voi merge acolo. Au fost ale Consiliului Judeţean, dar acum sunt în proprietatea primăriei. Cred că se pot găsi surse de finanţare pe POR, am şi discutat la ADR Nord Vest, dar trebuie să se implice major primăria. Da, şi de drumul acela de la Coştiui spre Valea Izei ştim. L-am face ca drum turistic spre Bârsana, la fel cum anul viitor vom face legătura Bârsanei cu Petrova.
Una peste alta, preşedintele Consiliului Judeţean spune că el crede că şi-a devansat legendarul Plan al lui Bogdan, aducând în discuţie o idee generoasă de câmpuri fotovoltaice care ar putea aduce 50% din necesarul Maramureşului, idee ce nu se găsea în plan. Asupra căruia vom reveni într-o discuţie ce se referă la sustenabilitatea Maramureşului.