Conflict cu Parcul Munții Maramureşului

Alți doi primari nemulțumiți
Anul trecut ba şi în anteriorul, administraţia Parcului Naţional Munţii Maramureşului a intrat în conflict cu primăriile din Repedea, dar şi cu Vişeu de Jos sau Ruscova. Se vorbea atunci de o organizare discretă a edililor în a contesta Parcul, mai ales că se încurcă reciproc teribil.

Cel puţin teoretic, conform site-ului, Parcul convieţuieşte şi se mândreşte cu comunităţile de pe teritoriul său: “PNMM include intravilanul a zece localități, din care Bistra, Petrova, Leordina, Vișeu de Jos, Vișeu de Sus, Moisei și Borșa sunt amplasate de-a lungul râului Vișeu, iar Ruscova, Repedea și Poienile de sub Munte, comunități de etnici ucraineni, de-a lungul Văii Ruscovei. PNMM include şi intravilanul localităţilor de pe raza lui, adică inclusiv mediul construit. Clădirile situate în intravilan sunt de o mare diversitate arhitecturală. Se întâlnesc încă tradiţionalele case din lemn majoritatea vechi şi destul de prost conservate, case din zidărie construite conform proiectelor tip din perioada comunistă şi tot mai des case din zidărie, cu vizibile influenţe vest europene, datorate în principal migraţiei forţei de muncă şi conservatorismului privitor la modul de investire a banilor câştigaţi. Un element important al peisajului în cadrul PNMM îl reprezintă mozaicul habitatelor, categoriilor de folosință, dovada utilizării responsabile a resurselor naturale de către comunitățile locale. Accesul limitat şi lipsa infrastructurii au făcut însă ca suprafaţa parcului să fie greu accesibilă turiştilor. De asemenea, lipsa hărţilor turistice şi a marcajelor îngreunează accesul turiştilor în parc, localnicii care cunosc zonele nefiind interesaţi de această activitate. Infrastructura este aproape inexistentă în partea de vest a parcului, insuficientă în zona Văii Vaserului şi haotic dezvoltată în partea estică – zona Borşa, Borşa Complex”, spicuim din prezentare, din care deja reiese un fel de nemulţumire a Parcului faţă de comunităţi. Doar că ele sunt reciproce!
”Tocmai ne-au refuzat şi nu ne-au dat aviz… Avem finanţări câştigate de anul trecut, pentru reţele de apă şi canalizare în Bistra, separat în Petrova cu Crasna Vişeului, iar Parcul nu ne dă avize! Suntem proprietari tăbulari pe terenuri, pe pădure, iar ei nu ne lasă să facem reţele de apă şi de canalizare pe terenul nostru!” – ne spune Vasile Duciuc, primar al comunei Bistra.
Edilii se organizează pentru a face plângeri la instituții ale Statului gen DNA. Sunt luaţi în derâdere… ”am mai avut plângeri şi am câștigat tot…”, li se spune. ”Cam 800 de case ar rămâne fără apă şi canalizare, pentru că ei nu ne lasă, două localităţi rămân fără apă”.
Vecinul Ion Petrovai, edilul din Petrova, e şi el îngrijorat: ”În Paltinu a rămas complex de clădiri după grăniceri, am putea face turism. Nu. Am depune proiect pe fonduri transfrontaliere pentru reabilitarea DC 7 la Crasna, la fel avem emoţii că nu ne lasă. Am face drum până la centrul lor de informare turistică, lăsat în paragină…”.
Anul trecut, Primăria Repedea a primit de la Parc o amendă uriaşă, de 60.000 lei, pentru că a scos balast din albia râului Repedea, după ce a avut viituri şi a avut uliţe inaccesibile. Având aviz de la Apele Române, atenţie. La fel, aflăm că Vişeu de Jos a primit şi 30.000 lei amendă de la Parc.
Pe de altă parte, parcul are proceduri de emitere a următoarelor acte de reglementare: avizul de mediu pentru planuri şi programe; acordul de mediu şi avizul Natura 2000 pentru proiecte; autorizaţia de mediu pentru activităţi cu posibil impact semnificativ asupra mediului; autorizaţia integrată de mediu; autorizaţia pentru activităţile de recoltare, capturare şi/sau achiziţie şi/sau comercializare a florilor de mină, a fosilelor de plante şi fosilelor de animale vertebrate şi nevertebrate, precum şi a plantelor şi animalelor din flora şi fauna sălbatică.
Probabil că se cuvenea şi impunea o convieţuire, dar aparent ea este imposibilă.