S-a râs destul de noi! E rândul nostru! Vecinii cu nume haioase ai Maramureșului

Dacă privești harta României, nu te poți abține să nu râzi, la vederea unor nume de localități. Unele sunt de banc, te și miri cum s-au gândit oamenii de-acolo să-și boteze localitățile. Spermezeu? Băicoi? Borăscu. Căcăcioasa. Cârpa. Curva – județul Gorj. Fututa – jud Prahova. Miroși – Argeș. Trebuci – Ilfov. Udați Mânzu – Buzău. Cracii Doamnei. Râdem? Râdem. Până au început să râdă de noi. Budești? Crăcești, azi Mara? Iapa. Strâmtura. Valea Chioarului – fostă Gaura. Valea Porcului, azi Valea Stejarului.

Evident, ajută și presa, draga de ea. Forțând, cum altfel? Un tabloid titrează: „Locul din România cu nume vulgar devenit atracție turistică. Se află la 80 de kilometri de Cluj-Napoca”, apoi se explică, oarecum. „ …niciunul nu pare să egaleze cu cel mai obscen obiectiv turistic din România, a cărui denumire este, cel puțin simbolic, „interzisă minorilor”. Este vorba despre un izvor natural cu apă minerală, care atrage numeroși vizitatori nu doar datorită calităților terapeutice, ci și datorită numelui. Fără a mai prelungi suspansul, numele izvorului este P…da Babei. Iar pentru cei care vor varianta necenzurată, nu rămâne decât să facă o scurtă excursie de aproximativ 84 de kilometri la nord de Cluj-Napoca, unde o placă metalică marchează clar locul. Izvorul cu denumirea controversată se află la granița dintre județele Sălaj și Maramureș, în apropierea localității Poiana Blenchii. Apa sa este apreciată pentru calitățile minerale, iar zona din jur a început să atragă tot mai mulți turiști, atât pentru peisaj, cât și pentru curiozitate”.
În realitate, locul e unul dintre cele mai neinteresante din Maramureș, la fel din Sălaj, drept pentru care la fața locului nu e urmă de turist. Placa de la izvor dacă o fi existat, e istorie, nu mai e acolo nimic. Iar sălăjenii au decis ca la câțiva metri să pună panou turistic care să promoveze nu izvorul ci… castrul Porolissum! E drept, izvorul P…da Babei e în Cheile Babei, rezervație naturală, un defileu de calcar tăiat de un drum interjudețean. E drept, aici au existat odinioară cuptoare de var, acum istorie, o ocupație dispărută definitiv. Ca idee, locul e unul din cele mai neinteresante din Maramureș, iar izvorul în sine nu are niciun fel de calități curative, apa e sălcie, cu gust ca de nămol. De obicei, cum e momentul de față, e secat, în cea mai mare parte a anului.
Există alte atracții și curiozități în zonă, dar nu izvorul „Aia Babii”. Văzut recent, de câteva zile, vezi foto. Mai degrabă poți intra în Defileul Lăpușului, nu departe, care e impresionant și are și nume de gen. Nu știm de ce și de unde sunt localnicii atât de haioși. Dar mergând pe râu în jos, după cătunul Groape, ai stânca Dâmbu P…lii, mai în aval e cascada Pișetoarea. Mai departe, după vreo 15 kilometri, râul Cavnic se varsă în Lăpuș la Împreunături.

Dar e vremea să râdem de alții. De vecini!

Atenție, nu ne-am depărtat foarte mult de limitele de județ, în sensul că ne-am plimbat pe hărți de-a lungul unei fâșii decente, ca să fie vorba de imediata vecinătate, nu de județe întregi. În județul Bistrița-Năsăud, avem localități cu simpatice nume sonore: Spermezeu, Șanț, Lușu, Tureac, Arșița, Strâmba. Județul Suceava vine să completeze lista haioasă cu Iedu, Cârlibaba, Nisipitu, Dubușca, Falcău, Fundu Moldovei sau Căsoi. Dinspre județul Cluj am avea de râs de Dosu Bricii, Chiuiești, Guga. În Sălaj găsim alți vecini haioși, „de talia noastră”: Șasa, Podișu, Purcăreț, Ciula, Cliț, Piroșa, Ciocmani, Noțig, Deja, Bulgaru, Lelei. Din județul Satu Mare, în vecinătatea noastră, ies în evidență Cuța, Babța, Stâna, Sâr. Ne mai rămâne să trecem în revistă localitățile vecine din Ucraina. Vom avea surprize, după cum știți, acolo sunt sate românești. Prin urmare, avem în Ucraina în vecini Putila, Sovata, Krasna, Strâmtura, Iza-Hust, Brusturi, Peri-Teceu, Bocicoiu Mare…al lor, Borcut-Rahău, Bogdan-Rahău, Gura Putilei, Dobric-Rahău, te și întrebi dacă a rămas vreun sat de la noi fără oglindă în Ucraina. Plăiuț, Peștera, Tăietura, Plai, Plosca. Câmpulung pe Ceremuș.
Dar să revenim la noi, la final. Dincolo de localități, de nume, Maramureșul abundă de locuri cu nume superbe. Sigur că au și alții. Dar nu au Valea Scroafei, Biserica vacilor – recent revăzute, superbe. Valea Fătăciunii în Borșa. Stânca P…la Calului. Valea Peștilor. Biserica Vulpii. Țiganu. Pădurea Ungurească. Valea Rabinului. La care se adaugă cel puțin 10 nume de locuri ce amintesc de Pintea, desigur, cu pretenția ca haiducul ar fi călcat pe-acolo, ar fi contribuit, cum e superba piatră de moară de hotar dintre Tăuții de Sus și Baia Sprie. Iar dacă vreți să găsiți și nume frumoase, specifice, de Maramureș, ia consultați hărțile lui Ionică Pop, pasionat în a găsi asemenea nume de locuri. Veți afla că avem aici Tarnița Oului, Rupturile, vârful Cotreanță, dealul Berbinciorii, vârful Bulan, Cornetul Vămii, Coasta Caprei, Dosul Scurt, Dealu Frumos, Valea Rea, Măgura Porcului, vârful Spaima etc.