Practici, strămoșii noștri, odată cu tehnologia și cu noile materiale, au încercat să-și conserve bisericile mai bine.
Așa se face că, pe alocuri, o mulțime de bisericuțe vechi de lemn, una mai superbă ca alta, sunt acoperite cu tablă. Rezistente, dar nefiind “originale”, ele nu au mai intrat în calcule, arhitectonic vorbind, pentru categorisirea drept monumente istorice de categoria 1. Însă se văd zori ai unei gândiri practice: primul exemplu îl vedem în sătucul Remecioara, unde după ce capela mortuară a fost acoperită cu șindrilă, acum se acoperă bisericuța din deal, străveche. Odinioară, ea avea în curte inclusiv o cruce veche de lemn, de inspirație celtică.
