La iazul de decantare Valea Şesei al Uzinei de Preparare Roşia Poieni, a avut loc (în 3 aprilie 2017) o poluare accidentală a rîului Arieş, cu 6.000 metri cubi de sterile de flotaţie. Poluarea a fost generată de corodarea uneia din sondele inverse (o supapă aflată la 70 m adâncime, scoasă din funcţiune în urmă cu 18 ani!). Iazul Valea Şesei este cunoscut ca cel mai mare iaz din ţară, cu o suprafaţă de 140 ha, acoperind aproape în totalitate fostul sat Geamăna, iar în mijlocul iazului a rămas şi se mai vede turla bisericii.
Maramureşul are 16 iazuri de decantare, care ocupă o suprafaţă de 400 ha şi înmagazinează 95 de milioane tone de sterile. Minele fiind închise, unele inundate, posibilitatea unor accidente nu ne lasă indiferenţi. Iazurile de la Moldova Nouă, Roşia Poieni, Roşia Montană, Flotaţia Centrală Baia Mare, Baia Borşa, Cavnic, Baia Sprie sunt cele mai mari din ţară, înmagazinând cantităţi impresionante de steril şi ca urmare reclamă o supraveghere continuă. În imediata apropiere a iazurilor situate pe văi înguste, au apărut fenomene de înmlăştinare, ca urmare a ridicării nivelului freatic local, iar pe versanţi au apărut alunecări cauzate de excesul de umiditate creat prin bararea orizonturilor freatice.
Specialiştii au verificat, în 1996, haldele de mină şi iazurile de decantare, pentru prevenirea unor evenimente nedorite. Specialişti de la Bucureşti, sub conducerea prof. univ. Mircea Florea, au concluzionat: fenomenul de sufoziune prin erupţie de apă, urmată de formarea unor pâlnii de prăbuşire dăunătoare stabilităţii iazurilor de decantare, apare în legătură cu sondele inverse scoase din funcţiune şi acoperite apoi cu steril prin înălţarea iazului, sonde inverse care sunt racordate la sistemul de evacuare a apei limpezite de pe fundul iazului. Cauza principală a sufoziunii prin erupţie de apă o reprezintă deteriorarea conductei de evacuare a apei, sau chiar a sondelor inverse, fără a fi exclusă nici eroarea umană legată de operaţiunea de închidere a sondelor inverse la scoaterea lor din funcţiune. Sondele inverse abandonate rămânând îngropate în steril, la diferite adâncimi, adevărata cauză a acestui gen de sufoziune nu mai poate fi dovedită. Apare la suprafaţă doar efectul ei. La iazurile de decantare aflate în administrarea REMIN Baia Mare şi MINVEST Deva s-au constatat pericole: pe berme şi taluze au apărut o mulţime de denivelări şi ravene adânci; canalele de gardă şi rigolele pentru colectarea apelor de şiroire şi de exfiltraţie sunt colmatate; multe din digurile de iniţiere sunt executate necorespunzător; drumurile de contur ale iazurilor sunt neîntreţinute; există tuburi piezometrice înfundate; borne topografice mişcate; s-a constatat neîntreţinerea şi nefuncţionarea sistemelor de evacuare a apelor; iluminatul pe timp de noapte e necorespunzător. Probabil că deficienţe mai există, inclusiv sonde inverse funcţionale, dar sperăm că cei îndrituiţi veghează la siguranţa şi controlul lor.
Haldele de mină şi iazurile de decantare din Maramureş pot să producă oricând un accident ecologic similar cu cel de la Valea Şesei!
ing. Aurel PANTEA
