Au fugit din calea războiului, dorind să-şi croiască un trai mai bun. Unii dintre aceştia s-au refugiat în Maramureş. Pe străzile din Şomcuta Mare sau în magazinele din oraş pot fi zăriţi frecvent străini. Oamenii din oraş s-au obişnuit deja cu numărul ridicat de străini, mai ales că situaţia e de câţiva ani. Refugiaţii au o casă a lor, la Centrul Regional de Proceduri şi Cazare pentru Solicitanţii de Azil.
Aici beneficiază de toate serviciile necesare pentru a se adapta în ţara care i-a „adoptat”: de la servicii de cazare până la asistenţă medicală, consiliere psihologică şi sprijin logistic pentru a se putea descurca. În plus, pentru micuţii din familiile imigranţilor au fost amenajate şi săli de joacă frumos colorate în care se pot juca în voie.
Refugiaţi la cursuri de română
În prezent la Centrul Regional de proceduri şi Cazare pentru Solicitanţii de Azil din Şomcuta Mare sunt găzduite în jur de 150 de persoane. Sunt şi familii cu copii, de la 3 săptămâni până la 16 ani. Irak, Siria şi Afganistan sunt principalele ţări de unde provin aceste persoane. Cei găzduiţi în cadrul centrului încearcă să se adapteze cât mai bine la noul trai. Aşa că mulţi urmează chiar un curs de limba română. „În general au acces la servicii de orientare şi consiliere culturală, servicii de consiliere psihologică, au activităţi recreative, accesează cursuri de învăţare a limbii române. Pentru cei care beneficiază de protecţie e oarecum obligatoriu să înveţe limba română pentru a le fi mai uşor să se adapteze vieţii din acest stat. Sunt persoane care vorbesc limba română, chiar le place, interpreţii cu care noi colaborăm sunt oameni care au trecut la un moment dat printr-o procedură de azil, au învăţat temeinic limba română şi acum ne ajută cu conaţionalii”, a explicat directorul Centrului Regional de Proceduri şi Cazare pentru Solicitanţii de Azil Maramureş, comisar de poliţie Simona Chioran.
Drepturile imigranţilor
Cei care sunt în procedură de azil, după ce au depăşit o perioadă de 3 luni au drept de muncă. Aşa au ajuns unii refugiaţi să lucreze în diferite domenii: de la alimentaţie publică, servicii până la producţie. „Noi eliberăm documente care atestă acest drept de lucru, au fost şi angajatori interesaţi să semneze contracte cu aceste persoane aflate în procedură de azil. După ce au obţinut o formă de protecţie au acces la piaţa forţei de muncă la fel ca cetăţenii români”, mai spune comisar de poliţie Simona Chioran. După ce obţin protecţia statului român, imigranţii ajung să se stabilească în diferite zone din ţară. Până acum, unii au rămas în Maramureş, iar alţii au plecat spre judeţe unde sunt mai bine plătiţi, respectiv în Cluj, Sibiu sau Satu Mare. Termenul de şedere în centru variază de la caz la caz, dar poate ajunge şi până la un an. „În general procedura e la o medie de 45 de zile, procedura administrativă. În situaţia în care răspunsul instituţiei noastre nu este favorabil, au posibilitatea de a ataca în instanţă soluţia pronunţată de noi, aici termenele diferă, pentru că prima instanţă la care se poate apela este Judecătoria Baia Mare şi ulterior Tribunalul Maramureş. În funcţie de termenele stabilite de instanţa de judecată pot fi câteva luni sau un an. În procedura de azil au posibilitatea să rămână în centru şi dacă în mod excepţional cer să plece, legea le permite să stea în afara centrului, dacă obţin o formă de protecţie. Au o perioadă de un an să stea în centru câtă vreme se derulează programul de integrare şi în egală măsură pot să îşi stabilească reşedinţa în afara centrului. Avem ONG-uri cu care colaborăm care dezvoltă proiecte în acest domeniu şi mai sunt ajutaţi, sprijiniţi de aceste ONG-uri prin acces la locuinţe, sau li se facilitează accesul la piaţa forţei de muncă”, a mai spus Simona Chioran.
Cereri în creştere din partea refugiaţilor
Cei care doresc să beneficieze de protecţia statului român trebuie să formuleze o cerere, fie scrisă, fie verbală, ulterior cu ajutorul interpreţilor toate documentele sunt traduse, explicate şi semnate. Au existat şi cazuri în care refugiaţii nu au putut fi primiţi în centru pentru că nu au respectat procedurile legale. „Există şi situaţii când nu pot fi primiţi în centru, dar de fiecare dată încercăm să găsim soluţii prin ONG-urile din domeniu. Nu au fost persoane care să nu aibă o soluţie din partea noastră. Problema e de răbdare. Ei trebuie să înţeleagă că noi avem de-a face cu o lege care trebuie respectată. E un efort susţinut al unei întregi echipe care lucrează la centrul Maramureş, plus ONG-urile partenere. Sunt situaţii de genul persoanelor care obţin o formă de protecţie, care au la dispoziţie un termen de 30 de zile pentru a-şi exprima dorinţa de a se înscrie într-un program de integrare. Dacă nu respectă acest termen, ei trebuie să înţeleagă că îşi croiesc viaţa într-o altă direcţie”, mai precizează directorul centrului. De la începutul anului şi până în prezent la centrul din Şomcuta Mare s-au înregistrat 270 de solicitări din partea imigranţilor, numărul fiind în uşoară creştere faţă de anii precedenţi. Centrul Regional de proceduri şi Cazare pentru Solicitanţii de Azil din Şomcuta Mare, aflat în subordinea Ministerului Afacerilor Interne – Inspectoratul General pentru Imigrări, dispune de 200 de locuri de cazare.
