Proprietarii de păduri vor să exploateze copacii la ras, iar după aceea terenul cu lăstăriş este lăsat în voia naturii. Nici vorbă de replantare, cum prevede legea! Garda Forestieră este instituţia de stat abilitată să apere fondul silvic şi cinegetic, însă cei 8 gardieni din Maramureş nu fac faţă. Ar trebui să luăm exemplul Austriei, unde replantarea este obligatorie şi necondiţionată.
Proprietarii de terenuri cu vegetaţie forestieră din România n-au teamă că vor fi amendaţi dacă nu le gospodăresc durabil, cu conştiinţă forestieră. Pentru tăierile ilegale, se aplică amenzi de … 2.000 lei. Dacă în Austria ai tăia ilegal un copac, primul care ar interveni ar fi proprietarul pădurii, îşi va apăra proprietatea cu viaţa, dar acolo nu calcă nimeni prin pădurea altuia, nici măcar cu piciorul pe cărare. La noi, pădurile sînt „bulevarde”.
Statul român a constatat că proprietarii privaţi nu-şi păzesc pădurile, aşa că vor fi preluate în pază pe cheltuiala statului (cele sub 30 ha). Însă pădurile nu-s cadastrate, nici măcar cele de stat nu apar înregistrate, situaţia imobilelor nu e clară. Aplicaţiile radarul şi inspectorul pădurilor nu pot fi aplicate, nu avem amenajamente silvice în format electronic şi nici acte de punere în valoare în format electronic, deci nu poate fi marcată fiecare exploatare forestieră, aşa că nu ştii a cui este pădurea. În alte ţări, fiecare copac din pădurile importante este inventariat şi fixat pe hartă cu GPS-ul. Metoda cioatei marcate nu dă rezultate, este smulsă din pămînt şi dispare orice urmă a furtului!
Garda Forestieră Maramureş are 8 inspectori la 250.000 ha. Dacă ar fi dotaţi cu 8 autoturisme de teren şi cu un elicopter, ar putea să facă faţă situaţiei. În maximum un an după tăiere, proprietarul trebuie obligat să planteze puieţi la distanţe marcate precis cu pari vopsiţi în roşu, pentru a fi vizibili din elicopter. În cîţiva ani, se formează un codrişor şi după 40 de ani arborii pot fi exploataţi la ras, dar pe parcele mici, replantate imediat. În caz de neconformare, amenda e mai mare decît cheltuiala cu plantarea!
Pădurea nu se regenerează singură, nici măcar cea de foioase. După doborîrea la ras, nu mai există copaci adulţi care să producă sămînţă, deci terenul va fi ocupat de lăstari. Doborîm arborii din codru şi în loc lăsăm lăstărişuri, în speranţa că acestea vor deveni crînguri, însă niciodată nu vom mai avea păduri provenite din sămînţă, conduse pînă cînd se vor putea regenera prin sămînţa proprie. Codrii bătrîni şi seculari trebuie protejaţi, sînt ultimii de pe planetă!
Terenurile defrişate se transformă în zmeuriş sau muriş, în funcţie de altitudine şi de sol. Zmeurul este pionierul pădurii, aşa că urşii au suficiente vitamine peste vară, din iulie pînă în septembrie. Românul amărît îşi cîştigă existenţa din culesul fructelor de pădure. Vînătorii împuşcă animalele sălbatice. Pentru săteni, pădurea asigură lemn de foc (sub 24 cm), cu prioritate la ocol. Pentru industrie, materie primă regenerabilă. O treime din suprafaţa ţării este acoperită de păduri – respectate şi pentru rolul lor social. Exploatarea iraţională duce la distrugerea mediului, rămîn munţii goi, degradarea este ireversibilă, ploile spală solul format în mii de ani, iar clima se dereglează, munţii fără păduri nu mai ţin răcoarea.
Încă nu este tîrziu să reacţionăm prin lege: tăierile industriale în pădurile naturale să fie interzise, mai ales pe terenurile în pantă mare. La ras să fie doborîte doar pădurile artificiale (plantate pe rînduri), iar celelalte să fie gospodărite în regimul codru-crîng. Pădurea are funcţii sociale mai importante decît cele economice. Ar trebui să distingem clar între pădurile exploatate pentru masă lemnoasă şi cele cu rol de protecţie a mediului, de purificare şi regenerare a atmosferei. Cu adevărat, aceşti codri bătrîni trebuie să fie sfinţi, acolo nu ai ce căuta cu drujba, cu TAF-ul, cu arma de vînătoare. În covorul de muşchi şi pămînt de frunze peste rădăcini, se acumulează apa din precipitaţii ca într-un rezervor. Frunzele absorb energia solară şi menţin munţii reci, astfel că socul şi teiul înfloresc în iulie.
Garda forestieră trebuie regîndită, să fie aşa ca în Austria!
