Poveştile bunicilor rămân de neuitat pentru copii chiar şi atunci când aceştia ajung adulţi. La fel, orice lucru ieşit din mâna bunicilor are un farmec aparte. Andrei Racu împreună cu Gaiană Racu şi Viorica Lazăr şi-au unit forţele şi au adus în casele românilor, “Păpuşile bunicilor”. Deocamdată, micile jucării sunt cunoscute mai mult prin Banat, dar încet-încet ajung să fie descoperite şi de maramureşeni. Asta deoarece “Păpuşile bunicilor” au fost prezente pentru a doua oară în Baia Mare. Recent, creatorii jucăriilor au participat la Târgul Darurilor de Crăciun. Acolo i-au provocat pe cei mici, dar şi pe cei mari la un atelier de creaţie. Astfel, copii şi adulţi împreună au putut învăţa cum se confecţionează o păpuşă din cârpe.
“Noi venim din zone diferite. Doamna care se ocupă de ornamente, Viorica Lazăr, vine din Maramureş, cea care se ocupă de păpuşi, Gaiană Racu vine din Moldova. La fel şi eu. Păpuşile din zdrenţe sunt specifice multor zone din România. Aducerea păpuşilor din zdrenţe la nivel de artă implică o combinaţie dintre mai multe tehnici, o tehnică veche a înnodării. Tehnica vine de pe vremea slavilor din secolul al VI-lea. Atunci era un schimb cultural. Aşa s-a învăţat această tehnică. Materialele folosite sunt vechi: in, cânepă. Avem şi materiale uzuale: bumbacul. Fiecare păpuşă e lucrată manual, fiecare îşi are povestea, sensul său, fiecare model vorbeşte despre ceva. Aşa cum fiecare lucru pe care bunicii îl ţineau în mână pe prispă avea o poveste. Lângă ei totul era o poveste. Aşa ne propunem şi noi: ca orice păpuşă să aibă un sens şi o poveste”, spune Andrei Racu, cel care se ocupă de poveştile păpuşilor. Printre păpuşile confecţionate în Atelierul Păpuşilor se numără: păpuşa belşugului, păpuşa fericirii, păpuşa horilor. “Am să vă spun povestea păpuşii belşugului. Aici vedeţi o bunicuţă. În interior sunt boabe de grâu. Activitatea bunicilor era legată de roada câmpului, de agricultură. Când venea timpul strânsului grânelor, boabele de grâu erau selectate şi puse într-un sac mare. Pe baza sacului era improvizată o păpuşă. Venea vremea semănatului, scoteau boabele din interior, le semănau pe câmp şi spuneau: uite, am selectat cele mai bune boabe de grâu, am făcut şi o păpuşă, trebuie să am belşug. Şi îi spuneau păpuşa belşugului. Păpuşa făcută din cânepă, e realizată din cânepă ţesută în război, mai avem păpuşa horilor, păpuşa fericirii care are o coadă lungă, specifică. Copiii îi spun Rapunzel, bunicii o numesc păpuşa fericirilor. Coada deasă şi sănătoasă vorbeşte despre sănătatea femeii. Odată fiind sănătoasă femeia, e şi fericită“, a precizat Andrei Racu. Creatorii păpuşilor spun că micile lor jucării au succes pentru că “orice lucru făcut din suflet găseşte un suflet care rezonează cu el”. În cadrul Târgului Darurilor de Crăciun a fost organizat şi un atelier de creaţie unde cei mici şi cei mari au învăţat cum să realizeze în propria gospodărie o păpuşă din materiale găsite în casă. Cei care îşi doresc o astfel de păpuşă pot accesa pagina de facebook “Păpuşa bunicilor”.
