♦ Interviul nostru cu Alexandru NICOLICI, directorul executiv al Asociaţiei „Prietenii Armoniei” ♦
Cântecul coral este o tradiţie veche în Maramureş. Oamenilor le place să cânte. Aşa cum face şi Corala ARMONIA. Cum fac toate corurile care participă la Festivalul Internaţional Coral „Liviu Borlan”. Deloc întâmplător, festivalul a debutat la 75 de ani de la naşterea compozitorului Liviu Borlan. O manifestare internaţională, ajunsă la a VIII-a ediţie, care şi-a propus să şteargă colbul şi să aducă la lumină frumuseţea muzicii compuse de Liviu Borlan.
Este al optulea an de când la Baia Mare vin coruri şi personalităţile incontestabile ale muzicii corale. Despre ce se vede privind în urmă şi ce înseamnă în 2018 Festivalul Internaţional Coral Liviu Borlan vom afla într-un dialog cu Alexandru Nicolici, directorul executiv al Asociaţiei Prietenii Armoniei.
• Dragă Saşa, nu peste multe zile ne dăm întâlnire la ediţia a VIII-a a Festivalului care poartă numele lui Liviu Borlan. Parcă ieri avea loc prima ediţie. Apoi ce-a de-a doua, treia, patra, cincea, şasea, şaptea… Şi acum cea de-a opta.
– Toate cele şapte ediţii ale Festivalului Internaţional Coral „Liviu Borlan” au fost un parcurs frumos, cu muzică de calitate, cu pasiune pentru interpretarea ei. Cu zile transformate în muzică! Cu oameni cu drag de muzică. Aşa va fi şi cea de-a opta ediţie. Aşteptăm cu bucurie juraţii, coriştii, directorul artistic, publicul spectator, care ne-a fost mereu aproape.
• Ce aduce nou ediţia 2018?
• Am pregătit încă de la prima ediţie partea tehnică, am gândit organizarea, am analizat infrastructura necesară, ne-am gândit la sistemul de jurizare, am gândit o strategie care să ne asigure un start bun şi dezvoltare ulterioară la standarde internaţionale, aşa încât acestea toate sunt valabile şi la cea de-a opta ediţie. Arta este un lucru subiectiv, dar concursul şi ordonarea într-un concurs trebuie să fie obiective. Să nu uităm, totuşi, că Festivalul „Liviu Borlan” este un concurs cu o ştachetă foarte ridicată. Cu aceste gânduri au apărut criteriile de jurizare, care dau obiectivitate necontestată competiţiei. Maestrul Voicu Enăchescu, ca preşedinte al juriului, are ca argument faptul că domnia sa este preşedintele mişcării corale din România, are experienţă de zeci de ani, dirijează un cor celebru, ştie tot despre mişcarea corală. Juriul reprezintă şase şcoli de muzică din tot atâtea academii de muzică: Bucureşti, Cluj-Napoca, Iaşi, Lituania, Estonia şi Polonia, la care se adaugă reprezentantul Şcolii de Arte din Baia Mare. Este un juriu profesionist şi cu experienţă. Director artistic al festivalului fiind acelaşi Andrea Angelini, din Italia, iar directorul festivalului este profesoara Mihaela Bob Zăiceanu, dirijoarea Coralei „Armonia”.
• Şi un argument puternic, valoarea participanţilor.
• Aşa se şi explică faptul că Festivalul Internaţional Coral „Liviu Borlan” s-a impus foarte repede, chiar de la ediţia a treia, când toată lumea a fost surprinsă de calitatea corurilor. De la prima ediţie până la cea de-a opta ediţie, festivalul a căpătat multă vizibilitate. Impactul, din punct de vedere strict muzical şi al obiectivităţii, a fost garantul creşterii calitative a participanţilor. Cred că şi valoarea premiilor atrage, dar explozia de zeci de mii de postări ale sutelor de participanţi pe reţelele de socializare face evenimentul foarte vizibil.
• De unde vin participanţii la ediţia 2018?
• De obicei, la ediţiile precedente a fost un echilibru între prezenţa corurilor din România şi cele din străinătate. La ediţia din acest an, însă, din cele nouă coruri rămase în competiţie, doar un cor este din România. Restul fiind din afara graniţelor ei. Vin din Bulgaria, Italia, Polonia, Slovacia, Ucraina, Ungaria. Lupta muzicală va fi acerbă.
• Ar fi o explicaţie a diminuării prezenţei corurilor din România?
• Poate şi faptul că la ultimele ediţii premiile au plecat în afara României, poate slaba susţinere a mişcării corale din România, poate seriozitatea cu care se lucrează. Este o opinie, sper să fie şi corectă. Oricum, situaţia aceasta cred că trebuie să fie un semnal de alarmă pentru nivelul calitativ accesat de formaţiile corale de amatori din România, festivalul nostru fiind considerat printre cele mai puternice, dacă nu cel mai puternic concurs coral din ţară.
• Concursul de compoziţie mai are loc?
• Da, acum este la a treia ediţie, iar premiile vor fi făcute public după ziua de concurs. Reamintesc că prima zi de concurs va avea loc la Casa tineretului, vineri, 7 septembrie, de la orele 16. Sâmbătă va avea loc şi o lansare de carte cu tot ce înseamnă muzică în Maramureş, autori profesorii Lotica şi Simion Vaida, iar de la orele 15,30, parada costumelor va porni de la McDonald’s spre Catedrala „Sfânta Cruce”, unde, de la orele 16, are loc Gala Laureaţilor. Publicul participă liber la toate evenimentele şi doar capacitatea sălilor limitează participarea.
• Cred că ţi-am mai adresat această întrebare: ce contează cel mai mult într-o competiţie?
• Contează şi valoarea tehnică, dar şi ceea ce transmiţi. Cele patru piese din concurs pot să arate şi valoarea tehnică şi receptarea lui Liviu Borlan şi specificul locului din care vin corurile. Deoarece competiţia înseamnă şi comunicare muzicală şi culturală. Suntem bucuroşi nu doar că lista cu piesele semnate de Borlan, din care concurenţii trebuie să aleagă una, este destul de mare, dar şi că aceste piese circulă prin Europa, unele intrând deja în repertoriul corurilor, fiind cântate în alte competiţii muzicale. Spuneam că muzica corală înseamnă şi comunicare. S-ar putea spune că piesa obligatorie – compoziţie Liviu Borlan, ar avantaja corurile din România, fiind vorba de limba română, dar deja pentru coruri de valoare, limba nu mai este un impediment. Au demonstrat asta corurile din Slovacia, sau Odorheiu Secuiesc, sau Ungaria, care au cântat impecabil în limba română, unii afirmând că parcă piesele ar fi fost scrise special pentru ei şi evident au plecat acasă cu Trofeul „Liviu Borlan”. Dacă la prima ediţie nu s-a atins nota 8, la următoarele evoluţia a fost evidentă. Repet ce mai spuneam: un festival trebuie să scoată în evidenţă nu doar o formaţie, ci mai ales o idee. Asta vrem noi. Ideea de valorificare a spiritului local. Să vezi explozia de sentimente pozitive ale acestor sute de oameni, care se văd pentru prima dată, dar care se împrietenesc, cântă şi dansează împreună.
• Despre parteneri, ce se poate spune?
• Autorităţile au început să conştientizeze nevoia acestui festival. Ediţia 2018 are loc în Anul Internaţional al Patrimoniului Cultural, Baia Mare este Capitala Tineretului din România, este Anul Centenar (LA MULŢI ANI, ROMÂNIA), dar şi suflete nobile maramureşene. Motive să spunem că avem sprijin şi parteneri serioşi: Primăria şi Consiliul Local Baia Mare, Consiliul Judeţean Maramureş, CCI Maramureş, Ansamblul Naţional „Transilvania”, Centrul Judeţean pentru Conservarea şi Promovarea Culturii Tradiţionale şi lista poate continua. Apoi, festivalul a început să readucă şi să educe publicul către un filon de valoare. A se vedea şi numărul spectatorilor de la prima ediţie şi de la cea de-a şasea sau a şaptea… Nu suntem mulţumiţi cu lipsa de interes a mass media, care e interesată mai mult de senzaţional, decât de această formă de educaţie şi comunicare. Şi, totuşi, avem parteneri media consacraţi de la prima ediţie: TL+, „Graiul Maramureşului”, Radio România Actualităţi!
• Surprize vor fi?
• Dacă le divulg mai sunt surprize? Da, va fi pe scena Festivalului o formaţie corală celebră. Cred că cea mai bună din România la ora actuală. Invit iubitorii muzicii corale la festival şi vor trăi momente pe care doar muzica le oferă. De fapt, nivelul corului de cameră „Preludiu”, condus de maestrul Voicu Enăchescu, nu este o surpriză, dar ce ne va oferi este o surpriză şi pentru mine.
• Mulţumesc, Alexandru Nicolici, şi succes celei de-a opta ediţii a Festivalului Concurs Internaţional Coral „Liviu Borlan”.
