Spiritul Săliştei de Sus (II)

0
1082

• Simpozion naţional „Cultură şi civilizaţie românească în Maramureş” (ediţia a VII-a)
A doua zi, simpo­zio­nul a fost găzduit de Şcoala Generală „Mihai Eminescu”. Spiritul Săliştei a fost parcă mai pregnant deoarece majoritatea comunicărilor au fost susţinute de intelectuali din Maramureş. Dar şi din centre universitare din ţară. Au fost douăzeci de comunicări. Câteva mi-au reţinut atenţia. Unele sunt rodul interpretării unor documente, iar altele au reflexe sociologice, vin din documentarea de pe teren. Ambianţa a fost asigurată de expoziţia lui Felician Săteanu, „Multi­etnicitate în Maramureş”, un regal de imagini care depun mărturie acest timp maramureşean.
• Doamna Elisabeta Faiciuc, bibliotecară la Institutul de Lingvistică şi Istorie Literară „Sextil Puşcariu” al Filialei din Cluj-Napoca a Academiei Române, a făcut o radiografie a realităţii satului de astăzi. Cu multă atenţie a analizat raportul dintre tradiţie şi modernism. Satul maramureşean se transformă de câţiva zeci de ani. Dar acum a prins o viteză în plus. De la onomastica împrumutată de la alte popoare, la rolul intelectualului în viaţa satului. La repertoriul pasiv al vârstei, care este extrem de vizibil. Este o fină observatoare, interpretează just datele realităţii. Un izvor foarte serios pentru concluzii. Este autoarea unei excelente monografii despre Dragomireşti.
• Prof. univ. dr. Vasile Frăţilă, de la Universitatea de Vest din Timişoara (care a moderat lucrările din ziua a doua), a prezentat comunicarea „Note de toponimie sălăjeană”, iar cercetătorul Dumitru Loşonţi, de la Institutul de Lingvistică şi Istorie Literară de la Cluj, s-a aplecat asupra onomasticii maramureşene.
Prof. dr. Adelina Emilia Mihali a prezentat lucrarea din toponimia comunei Moisei. Cercetătoarea Ioana Dăncuş, o bună cunoscătoare a zonei, ne-a pus în legătură cu portul popular, ca element de identitate culturală şi naţională a românilor din Maramureş. Conf. univ. dr. Ioan Mircea Farcaş, de la Centrul de Cercetare şi Documentare Baia Mare, a făcut câteva observaţii asupra categoriilor de mod şi aspect în daco-româna actuală. Mi-a reţinut atenţia cercetarea de teren a lui Ciprian Coc despre variabilitate şi continuitate în păstoritul maramureşenilor din Botiza. M-a surprins plăcut spiritul de observaţie, abordarea comparativă a vieţii la stână. Pare, oarecum hazliu, dar este o realitate prezenţa telefonului mobil la păcurari care înlocuieşte fluierul. Şi multe altele. O lucrare inspirată, abordând un domeniu mai puţin cercetat în ultima vreme.
Vasile Iuga de Sălişte ne-a prezentat descoperirea pivniţei haiducului Pintea Viteazul în ruinele fostei cetăţi din localitatea Odeşti. Comunicarea a atras atenţia mai ales că mai nou se vântură ideea că Pintea a fost un răufăcător. Un bandit devenit erou naţional. Suntem curioşi ce urme a lăsat Pintea în pivniţa de la Odeşti?
O lucrare care s-a născut din cercetarea în arhive s-a referit la rolul episcopului Al. Rusu la agitaţiile greco-catolice din Maramureş şi Ţara Oaşului în lumina documentarelor. Autor Adrian Rezeanu de la Institutul de Lingvistică „Iorgu Iordan – Al. Rosetti”.
Istoricul şi arheologul Nicolae Gudea a abordat un subiect mai puţin la îndemâna oricui. Despre religia gepizilor. Cu hărţi şi fotografii ale obiectivelor din Tezaurul de la Apahida a reînviat un timp istoric despre care am ştiut mai puţin. Mi-a rămas aproape imaginea inelului dăruit de un împărat bizantin unui demnitar din Apahida cu ocazia unei căsătorii. Dr. Nicolae Iuga a făcut un portret convingător al dr. Gavrilă Iuga, legendarul personaj din Săliştea în timpul primului război mondial. Când am ascultat relatarea mi-am zis că subiectul se pretează pentru un film seducător. Personajul este fabulos!
Dr. Mihai Dăncuş ne-a obişnuit de fiecare dată cu subiecte bine documentate, atent elaborate cu observaţii profunde despre Maramureş. Cum au fost şi datele despre neamul Coman din Moisei.
Studenta Bianca Iuga ne-a dăruit un subiect curajos şi mai puţin ştiut. Despre Vasile Lucaciu, nepot al episcopului Alexis Toth, canonizat „Sfânt al Bisericii Ortodoxe Americane”.
Maria Roşan (Meze) este doctorand al Universităţii din Oradea. În prezent, profesor titular pe catedra de istorie la Liceul Tehnologic „Dr. Florian Ulmeanu” din Ulmeni. În ultimii ani este o prezenţă aşteptată la Simpozion. În acest an a susţinut comunicarea „Asociaţia Generală a Românilor Uniţi (AGRU) în vicariatul Maramureşului”. Dr. Ion Petrovai, vocea lui dă culoare şi profunzime acestor manifestări naţionale, ne-a prezentat o pildă de camaraderie întru pro­pă­şirea binelui, adevărului şi frumosului în Ţara Maramureşului: Dr. Vasile Filipciuc şi Dr. Gavrilă Iuga.
Profesorul Dumitru Chiş, fost director al Şcolii din Săliştea de Sus, cu merite deosebite în pregătirea elevilor capabili de performanţă, a susţinut o comunicare despre lăcaşul de învăţământ în perioada 1900-1945. Omul care a fost şi este ceasornicul acestei manifestări, profesorul Simion Iuga, nu-i putem face un portret fugar. El este cel care întreţine tot timpul anului Spiritul Săliştei de Sus, prin organizare şi neobosita legătură cu participanţii. Ne-a dăruit şi în acest an un volum-mărturie despre ediţia de anul trecut a Simpozionului „Cultură şi civilizaţie românească în Maramureş”. Cum firesc se face după o faptă bună, trebuie să mulţumim celor care asigură cadrul acestui unic simpozion pe la noi: Consiliului local şi primarului ec. Ştefan Iuga.
Cum scria dr. Adrian Rezeanu în prefaţă, „Pe fundalul unui august torid, în preajma Adormirii Maicii Domnului, comunicările prezentate de intelectualii maramureşeni şi cei veniţi din alte părţi ale ţării, au fost urmărite cu interes”. La Săliştea de Sus este o manifestare de suflet românesc. Fiecare comunicare ar fi meritat o descriere mai amplă. Dar asta este soarta articolului de ziar. Voi încheia cu îndemnul făcut anul trecut la Săliştea de Sus de regretatul etnolog Ioan Godea: „Acest simpozion este poarta de ieşire în lume. Maramureşul are multe înţelepciuni. Prea uşor le trecem cu vederea. Aplecaţi-vă asupra lor. Măcar daţi-le forma cuvântului. Poate se va afla cineva, dar să nu întârzie, să mai salveze ce e de salvat din Maramureş. Nu-l lăsaţi să decadă”.
Mulţumim pentru tot! Ne vedem la anul!

NICIUN COMENTARIU

LĂSAŢI UN MESAJ

Acest sit folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.