Meseria de dascăl, la clasa de romi

5
1739

Să fii dascăl nu e lucru uşor, însă când îţi faci meseria cu plăcere şi pui suflet, nu mai pare atât de greu. Dacă şcoala la care predai este şi cu majoritatea copiilor de etnie romă, atunci situaţia pare şi mai complicată. Nu şi pentru învăţătoarele de la Şcoala cu clasele I-VIII, nr.2, din Şomcuta Mare.
Astfel, instituţia de învăţământ de pe calea Mireşului are cu preponderenţă elevi de etnie romă. Acest lucru nu pare să reprezinte însă o problemă pentru dascălii de aici. Ba din contră, faptul reprezintă o provocare pentru aceştia. Un ajutor mare îl au şi din partea mediatorului care se ocupă de relaţia părinţi, elevi, cadre didactice: „Anul şcolar s-a desfăşurat în condiţii foarte bune. Lucrăm la Şcoala numărul 2, şcoala romilor, cum s-ar zice la noi la Şomcuta. Avem un mare noroc, am spune cu domnul mediator care ne ajută în timpul serviciului, deoarece unii copii au un comportament mai altfel, specific lor, cum sunt romii, dar având în vedere că mediatorul este cu noi dimineaţa şi după-masa, ne desfăşurăm actul educaţional în condiţii bune. El ţine practic sub control situaţia când există anumite probleme, aşa că totul decurge normal, suntem un colectiv închegat, ne înţelegem bine. Orice problemă avem, apelăm la domnul director şi el ne ajută, ne sprijină. De asemenea, dacă există vreo nevoie la primărie, se rezolvă. Deci sunt alături de noi şi autorităţile locale, dar şi conducerea şcolii”, a declarat Marina Scoarţă, învăţătoare la Şcoala nr. 2 Şomcuta Mare.

Provocarea e mare, aşa că învăţătoarele nu vor altundeva

DSC05757Cu toate că ar putea pleca la altă şcoală, din centrul oraşului Şomcuta Mare, învăţătoarele nu se gândesc să părăsească şcoala de pe calea Mireşului. Motivul? Provocarea de zi cu zi în a lucra cu elevii de etnie romă: „Am o experienţă de peste 30 de ani în învăţământ. Am fost la Vălenii Şomcutei unde am lucrat, de la Revoluţie şi până acum doi ani. Aici sunt de doi ani de zile şi îmi place foarte mult, de aceea nici nu m-am dus la centru la Şomcuta şi nici nu mai am de gând să plec de aici. M-am obişnuit, îmi plac copiii şi chiar am vrut să văd cum se lucrează şi cu alte colective de copii şi uite că se poate, am şi rezultate. Sunt elevi care vor să facă şcoală, să înveţe, deşi copiii de romi au o altă concepţie asupra învăţăturii. Asta din cauza faptului că nu sunt sprijiniţi de familie, în primul rând. Deci tot ce se lucrează se face doar cu dascălul la oră. Dar chiar şi aşa îmi place foarte mult aici, este o provocare pentru mine. Am vrut să fac o comparaţie între actul educaţional desfăşurat în şcoala normală, cum s-ar zice, şi ceea ce noi lucrăm aici, dar concluzia este că avem potenţial şi aici. Totul este să ai voinţă, să te ocupi de ei, să-i atragi prin materialul didactic, prin felul de a te purta cu ei, de a lucra la nivelul lor”, a mai spus dascălul.

Numărul elevilor este în creştere

DSC05760Dacă în alte şcoli din judeţ numărul elevilor este într-o continuă scădere şi multe unităţi de învăţământ se închid, la Şcoala nr. 2 din Şomcuta Mare situaţia este exact invers – instituţia se va extinde, iar numărul elevilor este în creştere: „Îmi place mult ceea ce fac aici, aşa că nu vreau să plec în altă parte, mai rămân. Asta în condiţiile în care numărul elevilor este într-o continuă creştere, aşa că aici nu vor fi niciodată probleme de reduceri de posturi, ba din contră. Se va face extindere la clădirea şcolii, aşa că se vor mai crea posturi, condiţiile sunt bune. Noi în clasa întâi avem acum peste 40 de copii într-o singură clasă şi, în marea lor majoritate, frecventează şcoala, având în vedere că mediatorul se ocupă de acest lucru, merge pe la elevi pe acasă, le explică părinţilor”, a conchis Marina Scoarţă.
Pe profesorul de educaţie fizică l-am găsit în curtea şcolii, jucând fotbal cu elevii. El ne-a explicat că participă activ la toate acţiunile, pentru a-i atrage pe elevi la ora de sport. Cât despre copii, aceştia s-au arătat destul de încântaţi de faptul că vin la şcoală, în marea lor majoritate: „Ne place la şcoală şi venim în fiecare zi. Aici învăţăm să scriem, să socotim, e frumos”, a spus unul dintre elevii clasei a treia. „E frumos la şcoală şi eu vin ca să învăţ tot felul de lucruri. Fără şcoală, ne-a spus doamna, că nu putem ajunge cineva în viaţă”, ne-a explicat un alt elev. „Unii dintre noi vin la şcoală cu plăcere şi abia aşteaptă ca să mai înveţe lucruri noi”, a conchis un alt elev. Totuşi, vacanţa fiind la doar câteva zile distanţă, elevii nu şi-au ascuns bucuria de a-şi lua şi o binemeritată pauză.

5 COMENTARII

  1. Pai schimbați numele țării în Dacia. Iar din Români – în Daci. Dar vă rog să rezervați din timp .da pentru internet. http://Www.dacia.da .
    Apropos, afirmația „da” nu e rusească, nu e bulgărească, sârbească sau slavă in general. Se poate observa că o folosesc doar slavii convertiți la ortodoxie prin Chiril și Methodius care au creat alfabetul pentru limba slavonă și au îmbogățit lexicul slavon cu cuvinte din greacă, ebraică dar mai ales cu cele deja imprumutate de slavii sud dunăreni de la traco-dacii cu care conviețuiau. Afirmația „da” este traco-dacă.

    • Nu zău?! Dar pe ruși cine i-a creștinat? Rușii tot “da” folosesc,probabil tot de la daci au preluat acest cuvint. Probabil și limba rusa se trage de la daci! Ca și limba latina!

  2. 1. TIGANII sint o categorie sociala inadaptabila, cu citeva exceptii care confirma regula. Daca nu se pleaca de la aceasta realitate problema tiganilor nu va fi rezolvata. Ipocrizia in Romania (si in Europa) este uriasa, atit din partea celor care scriu articole, cit si din partea oficialitatilor, dar si din partea asa-zisilor comentatori.
    2. Romania nu va putea rezolva singura problema tiganilor, numai printr-un program la nivel de UE. Ca sa existe sperante cu educatia tiganilor, trebuie programe speciale UE in care tiganii sa fie supravegheati citeva generatii la rind incepind de la virsta prescolara, adultii de acum nu mai pot fi reeducati.
    3. Mai ‘textierilor’, degeaba vorbiti si spuneti cuvinte care „suna din coada”, vremea limbajului de lemn a trecut. Spuneti lucrurilor pe nume, oricum lumea stie exact ce se petrece!

  3. Am avut ocazia sa merg la scoala cu pricina. Un domn invatator mai pliut alerga prin curtea scolii sa-i aduca pe puradei la clasa iar acestia, numai zambet se ascundeau de invatator prin niste tuburi care erau puse acolo pentru canalizare. 60% dintre ei nu stiu sa citeasca si sa scrie romaneste! Cornul, laptele si merele sint tentante pentru ei plus ca pot face dus pe banii contribuabililor din Somcuta Mare. In schimb vilele fara autorizatie de constructie au rasarit ca ciupercile in Codru Butesii! Comunitatea de rromi au doar beneficii de la statul roman iar ei nu au nici o obligatie! Poate de aceea, tinerii din aceasta etnie au distrus centrul orasului Somcuta, incepand cu straturile de flori, bancile si monumentul din parc!

  4. In toata Europa li se spune TIGANI. Nu este nimic jignitor (asta cu tigan = expresie jignitoare a venit de la un academician senil, asa i s-a parut lui), chiar si pe vremea lui Mihai Viteazul li se spunea tot tigani. Ce le-a venit romanilor sa le spuna „romi”? Numai pentru ca asa vor unii, sa fie confundati „romii” cu „romanii”? Efectele acestei confuzii deja se vad in Europa.
    Se vede ce am dreptate cind spun ca poporul roman este lipsit de maturitate, indobitocit si usor de manipulat. Treziti-va, romani!

LĂSAŢI UN MESAJ

Acest sit folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.