Forma de învăţământ profesional nu mai este căutată de elevii maramureşeni. Asta în condiţiile în care, pe piaţa muncii din România, este o nevoie acută de muncitori calificaţi. Mai bine zis, lipsesc meseriaşii în toate domeniile: mecanic, electric, construcţii, etc. Liceele cu profil tehnic oferă locuri la diferite specializări, în fiecare an, însă elevii nu se înghesuie să înveţe o meserie şi astfel să aibă un loc de muncă asigurat la terminarea celor trei ani de studii.
În urmă cu şase ani, autorităţile din domeniul învăţământului chiar au desfiinţat şcolile profesionale: „Învăţământul profesional a fost foarte bine structurat, inclusiv până în anul 2010, când cineva a avut o idee năstruşnică, să nu-i spun altfel, să desfiinţeze acest învăţământ profesional. Nu ştiu însă cine şi cum a gândit! Eu ştiu un lucru în schimb: producţia creează valoare adăugată. În momentul în care ai producţie, poţi dezvolta pe orizontală servicii câte doreşti. Dar ca să ai producţie, trebuie să ai oameni, meseriaşi. Orice investitor care vine într-o comunitate, prima întrebare pe care şi-o pune este: cu cine lucrez? Păi, dacă n-am forţă de muncă… Mai mult, în ziua de azi, condiţiile în care se lucrează sunt extraordinar de bune”, a declarat ing. Mircea Cărăuşan, directorul Colegiului Tehnic Transilvania Baia Mare.
Şcolile profesionale şi-au reînceput activitatea în urmă cu trei ani
După ce şcolile profesionale au fost desfiinţate, în urmă cu trei ani s-a revenit asupra deciziei aşa că acestea au fost reînfiinţate: „Învăţământul profesional, care a reînceput de vreo trei ani, oferă o serie de avantaje: materia în primii doi ani este aproape aceeaşi ca şi la clasele a IX-a şi a X-a de liceu. După terminarea învăţământului profesional de trei ani şi absolvirea examenului, obţine şi calificarea nivelul 3 în clasificarea europeană a calificărilor. Apoi, i se recunoaşte ciclul inferior al liceului, şi pot merge în ciclul superior, ori cursuri de zi, care înseamnă încă doi ani, ori seral doi ani jumătate, după care pot oricum merge la examenul de bacalaureat şi mai apoi în învăţământul superior dacă doresc. În ţările care au o economie dezvoltată, gen Austria, Germania, etc, circa 70% dintre absolvenţii clasei a opta, sau gimnaziului, ori ce formă de studii este acolo, încep apoi învăţământul profesional. Doar restul de 30%, care sunt mai pregătiţi, urmează cursurile liceale pe o rută directă şi apoi merg direct la universitate. Ceilalţi învaţă să lucreze într-o meserie calificată, după care, dacă au capacitatea, şi mulţi o au, continuă studiile în învăţământul liceal până la final şi după aceea studiile post-liceale, universitare, deci toate etapele până la capăt, însă ei trec prin învăţământul profesional. Agenţii economici din zona noastră suferă de lipsa forţei de muncă calificată, aşa că angajează oameni necalificaţi şi apoi îi specializează cum pot, când s-ar putea să fie gata calificaţi în momentul în care intră în câmpul muncii. Este o bursă profesională pe care o primesc elevii care aleg învăţământul profesional. Există deja o hotărâre de guvern, la care trebuie numai să apară normele de aplicare, care spune că dacă elevii provin din altă localitate li se asigură cazarea şi masa gratuit. Dacă vrea să facă naveta, au şi transportul gratuit. Plus că agenţii economici, pot şi ei, pentru stagiile de practică, să-i stimuleze financiar pe elevi”, a spus directorul.
Părinţii ar trebui să-şi schimbe concepţia despre învăţământul profesional
Cu toate că elevii sunt cei care îşi aleg viitorul educaţional şi mai apoi profesional, părinţii lor au un rol determinant în alegerea viitoarei profesii a copilului lor. Unii însă, au o mentalitate greşită când vine vorba despre urmarea unei şcoli profesionale: „Toţi am trecut pe la vârsta de 14 ani când am terminat clasa a opta. Elevul nu prea ştie la vârsta respectivă ce vrea, aşa că părinţii ar trebui să aibă un rol important aici şi să-i îndrume unde sunt mai buni. Din păcate, o parte dintre părinţi au o concepţie greşită, o mândrie inutilă, prost înţeleasă, în sensul că gândesc: dar ce, copilul meu nu este aşa deştept ca să facă liceul? Dar stai puţin, că liceul poate să-l facă şi după şcoala profesională. Însă după ce se pregăteşte la şcoala profesională ca şi mecanic, spre exemplu, eu spun că poate deveni un bun inginer după aceea, sau un profesor universitar în domeniu. Cunosc atâtea exemple de asemenea oameni care au evoluat prin această filieră a şcolii profesionale. Deci există o mentalitate, însă foarte greşită că, eu mă duc la şcoala profesională şi nu mă duc la liceu. Bineînţeles că şi agenţii economici din zonă ar putea să-şi dea mai mult interesul în acest învăţământ dual. Mai este un lucru important: din moment ce dai atâtea locuri, în planul de şcolarizare, la clasele de liceu din centrul oraşului, că sunt teoretice, colegii naţionale sau de altă natură, până sunt atâtea locuri disponibile acolo, nimeni nu va veni aici la periferia oraşului. Dacă un copil se urcă în troleibuz şi merge trei staţii spune că face naveta”, a conchis Mircea Cărăuşan.
Cererea pe piaţa muncii de meseriaşi este uriaşă
Deşi cererea agenţilor economici de forţă de muncă calificată este uriaşă în Maramureş, se pare că tinerii elevi aleg alte variante de şcolarizare şi nu şcolile profesionale: „Liceul nostru are nouă clase de învăţământ profesional, trei pe nivel. Noi avem profil tehnic, servicii, resurse naturale şi protecţia mediului. Dar solicitările agenţilor economici cred că sunt de zece ori mai mari. Astfel, elevii când ar termina şcoala, peste trei ani, ar fi automat angajaţi şi nu ar fi şomeri cu diplome de absolvenţi! Deci sunt peste 1.000 de cereri de la firme ca să şcolarizăm elevi în clasa a noua, învăţământ profesional. Noi avem solicitările acestor agenţi economici, cu care avem protocoale de colaborare. Poate că ar fi şi mai multe cereri, însă noi nu am mediatizat acest lucru, că nu vin elevii să ocupe locurile de la specializările scoase de noi pentru şcoala profesională. În timp, pierde toată lumea deoarece este ca un lanţ foarte mare, dar care se închide”, a spus şi ing. Ioan Orha, directorul adjunct al Colegiului Tehnic Transilvania Baia Mare.
