Copiii de romi din cartierul Ponorâta, comuna Coroieni, frecventează mai des cursurile şcolii de când primesc o masă caldă. Totul se datorează unui program, pe fonduri norvegiene, prin care elevilor şcolari şi preşcolari li se oferă o masă caldă zilnic, la un centru de zi construit în cadrul proiectului „Alternativă la sărăcie”.
Astfel, dacă înainte de implementarea acestui proiect frecvenţa era de doar 20 de procente, acum aceasta a crescut semnificativ: „Avem un proiect, „Alternativă la sărăcie”, pe fonduri norvegiene, în cartierul de romi de la Ponorâta. Investiţia a fost de circa un milion de euro şi a presupus construirea unui centru de zi. Aici li se asigură o masă caldă pe zi tuturor copiilor, inclusiv celor de grădiniţă. În total sunt vreo 180 de suflete. Romii din Ponorâta sunt o povară, acesta-i adevărul pur, nu pot nega acest lucru. Dar am reuşit o emancipare a lor, cel puţin de când sunt eu primar. Dacă înainte de a da masa caldă zilnic, aveam frecvenţa la ore de 20% şi cred că zic mult atâta, astăzi avem în jur de 80% frecvenţa la şcoală, ceea ce e un lucru extraordinar”, a declarat primarul comunei Coroieni, Gavril Ropan.
Când proiectul se va termina, la fel se va întâmpla şi cu masa zilnică
Din păcate, masa caldă asigurată zilnic este în cadrul proiectului şi la un moment dat acesta va ajunge la sfârşit. Primăria caută soluţii pentru a oferi în continuare această masă copiilor din Ponorâta, chiar după încheierea proiectului. Deocamdată nu a găsit niciuna: „Nu găsesc alternativă momentan, la cum aş putea continua acest program, pentru că până la urmă integrarea romilor în societate, mai ales că este printre cele mai sărace comunităţi de ţigani din ţară, depinde şi de lucrul acesta. Ai noştri nu au alternative, nu se pot compara nici măcar cu cei din Baia Mare, care mai au o alternativă, că se duc la groapa de gunoi şi îşi culeg o pâine, bună, rea şi aia, dar îşi asigură hrana cât de cât, sau din cerşit, că merg la colţ de stradă. Cei de aici nu au unde merge, nici la cerşit, nici la nimic, doar să mănânce lemne din pădure. Singura alternativă este intervenţia Ministerului Învăţământului, prin forurile pe care le au la nivel judeţean, la nivel local. Este singura metodă, de a şcolariza copiii. Eu sunt de 12 ani primar şi încă nici un copil nu a terminat clasa a opta! Deci toţi sunt în abandon şcolar. Ba mai mult, sunt familii care au patru, cinci, şase copii. Imaginaţi-vă că ei nu au deloc teme pentru acasă şi nici nu ar avea unde să şi le facă, pentru că sunt multe colibe ce nu au o masă înăuntru şi atunci pe ce să-şi scrie temele?!? Deci situaţia este destul de complicată!”, a conchis primarul.
Metodă de învăţare prin jocuri, la centrul de zi
Cei care se ocupă de programul copiilor de romi după orele de curs nu au o sarcină uşoară. Astfel, ei apelează la tot felul de tehnici pentru a le trezi micuţilor curiozitatea pentru învăţare: „Copiii, la acest centru, fac activităţi în afara orelor de şcoală, dar activităţi legate şi de şcoală, cu ceea ce presupune programa, cât şi activităţi recreative, distractive. Învăţăm foarte multe prin joc, printr-o altfel de educaţie decât cea tradiţională, sau care se face în învăţămîntul de masă. Este un fel de program after-school, numai că e mai complex, ţinând cont că se lucrează pe schimburi, aşa cum şi colegele mele lucrează la şcoală. Eu mă ocup de partea educativă, cea recreativă, avem activităţi din programa învăţământului primar. Pe lângă activitatea obligatorie, cu ajutorul temelor de casă, sau ceea ce necesită în plus să lucreze colegele mele, avem şi dexterităţi, avem sport, muzică, complementar activităţilor de scriere, citire, socotit, calcul aritmetic”, ne-a explicat Sanda Liliana Vele, educatoare la centrul de zi pentru romi.
80 de elevi vin zilnic la program
Numărul copiilor de romi care frecventează zilnic centrul de zi este mare: „Copiii care frecventează acest centru sunt numeroşi, circa 80 de copii ne trec pragul zilnic. Dintre aceştia, 40 sunt pe dimineaţă şi tot atâţia sunt pe după-masă. Cei de pe al doilea schimb sunt clasele pregătitoare, întâi şi a doua, deci puţin mai mici, dar sunt receptivi. Încercăm să-i facem nu doar să fie educaţi din punct de vedere al programei, să aibă cunoştinţele necesare, ci şi comportamentul, comunicarea cu ceilalţi. Primesc şi o masă caldă pe zi, cea de amiază”, a conchis educatoarea.
Copiii, încântaţi de activităţile educative
Chiar dacă unii sunt încă mici, conştientizează că este un lucru bun ca să vină la programul de după ore. Mai mult, chiar le place să frecventeze acest centru, deoarece aici au toate condiţiile asigurate: masă, joacă, învăţare. „Ne place aici, că învăţăm să scriem, să citim, să recităm poezii. Noi o să venim şi de acum înainte că e frumos aici”, a spus unul dintre copiii prezenţi la centru. „Acasă nu avem ca şi aici, că este televizor şi ne uităm la desene animate, mâncăm, ne jucăm cu doamna şi mai învăţăm să scriem, să citim. Mie îmi place foarte mult aici”, ne-a explicat un alt copil. „Este frumos aici cu doamna, că ne învaţă de toate şi ne uităm la desene şi mâncăm, deci este cel mai frumos aici!”, a spus un elev.
