Scriitori din Maramureş la Filiala Cluj a Uniunii Scriitorilor

• „Avem un sprijin: limba română, cea care e, zice Eminescu, împărăteasă la ea acasă”. (Irina Petraş)

După un bun obicei al conducerii Filialei Cluj a Uniunii Scriitorilor din România, periodic se organizează manifestări de anvergură la care participă scriitori (şi simpatizanţi) din teritoriu. Joi, 16 iulie, criticul Irina Petraş, preşedintele Filialei, a întocmit un program dens ca de sfârşit de stagiune, cum s-ar zice. Din Maramureş au fost prezenţi mai mulţi scriitori, unii dintre ei fiind anul acesta premiaţi. Lume multă la sediul Filialei.

• Antologia luminii

Manifestarea a debutat cu lansarea antologiei „Lumina din cuvinte”, alcătuită de Irina Petraş. Anul 2015 este Anul Internaţional al Luminii. Spune criticul în prefaţa lucrării: „Am ales această temă – lumina – şi fiindcă s-au împlinit 120 de ani de la naşterea lui Lucian Blaga, autor al „Poemelor luminii”. E şi doza de joc la mijloc, dar şi intenţia serioasă de a evidenţia nenumărate sensuri pe care le are lumina pentru noi, oamenii, şi pentru noi, scriitorii”. Prima secţiune este dedicată lui Blaga: „Lumina a crescut enorm la Cluj”. Scriitorii apar în lumină. Din cadrul Reprezentanţei Maramureş a Uniunii Scriitorilor sunt prezenţi cu poezii: Alexa Gavril Bâle, Florica Bud, Rodica Dragomir, Gheorghe Pârja, Lucian Perţa, Ioana Ileana Şteţco. Este şi o carte de întâmpinare a unui mare moment din istoria noastră: peste trei ani vom sărbători centenarul Marii Uniri. „Vom fi în stare să găsim cumpăna dreaptă, să exaltăm fâşia de lumină din fragmentele de istorie hărţuită ale acestui secol de existenţă?”, se întreabă Irina Petraş.

• Simbolul insulei

Cartea tinerei Laura Cornea (din Baia Mare), „Irezistibila tentaţie. Ima­ginar insular în literatura română: Eminescu, Eliade, Macedonski, Baconski” a fost prezentată de universitarul băimărean, decan al Facultăţii de Litere – criticul Gheorghe Glodeanu. Din argument am reţinut: „Insula reprezintă un tărâm al făgăduinţei care atrage şi fascinează, dar care îndeplineşte şi o importantă funcţie simbolică,  ducând la construirea unei insolite geografii imaginare. Utilizând sugestii din mitologie, religie, fenomenologie şi literatură, autoarea urmăreşte caracteristicile toposului insular, investigaţia având meritul de a aborda aspecte mai puţin dezbătute în critica literară românească”.
Profesorului Glodeanu i-a fost decernat Premiul „Adrian Marino”, Cartea Anului pentru critică şi istorie literară, de Filiala Cluj a Uniunii Scriitorilor. Volumul premiat: „Orientări în proza fantastică românească”.

• Ion Pop – un magistru de talente

Lansarea volumului „POEZII” a universitarului clujean Ion Pop a fost revelaţia întâlnirii. Cartea a apărut la energica Editură „Şcoala Ardeleană”, condusă de George Vasile Dâncu. Despre personalitatea intelectualului Ion Pop (născut la Mireşu Mare) au vorbit acad. Ion Aurel Pop, rectorul Universităţii „Babeş-Bolyai”, criticul Al. Cistelecan, poetul Horia Bădescu şi dr. Teodor Ardelean. Pledoaria academicianului Pop, cu răsfrângeri spre istorie, spre latinitatea limbii române, a fost un elogiu merital adus mentorului revistei „Echinox”. Criticul Al. Cistelecan, cel mai avizat comentator al poeziei contemporane, a vorbit des­pre Ion Pop ca maestru al poeţilor, întemeietor de şcoală de poezie, un magistru de talente. El însuşi a început prin a fi un poet foarte adevărat. Ion Pop este poetul pe care poezia îl caută.
Scriitorul Horia Bădescu a citit un text profund despre intelectualul de anvergură care este Ion Pop. Din care transcriu un fragment: „Critica avangardei este reacţia subtilă, ascunsă a «cuminţeniei» poetice a lui Ion Pop, analiza pertinentă a ceea ce n-ar fi putut fi niciodată poezia sa. O poezie cuminte şi cu minte, o poezie care se apropie de discreţie şi umilinţă, de eternele întrebări ale omului şi de mereu dramaticile răspunsuri ale vieţii”. Universitarul Ion Pop şi-a amin­tit de spaţiul natal, a mulţumit Primăriei Mireşu Mare pentru sprijin (primarului Virgil Prună), apoi a vorbit despre solidaritate şi singurătate. Am mai reţinut: „Energia ofensivă este tot mai productivă pentru mine. Acum, la senectute, partea elegiacă din noi se manifestă”. Teodor Ardelean a făcut, în felul lui, elogiu Maramureşului, culturii şi Bibliotecii pe care o conduce. Şi nu în ultimul rând scriitorului Ion Pop.

Bine am observat că manifestarea de închidere a stagiunii Filialei a fost în bună parte sub semnul Maramureşului.
A mai fost prezentată cartea Nadiei Vesa despre Cornel Regman în regia istoricului literar Mircea Popa. A fost la manifestare criticul literar Terezia Filip şi mereu veghetorul nostru de drum şi de cultură, Alexandru Peterliceanu, directorul Editurii „PROEMA”.
Închei cu cuvintele luminoase ale Irinei Petraş: avem un sprijin: limba română, cea care e, zice Eminescu, împărăteasă la ea acasă.