A V-a ediţie a Festivalului Antic şi Medieval Aeternus Maramorosiensis a debutat vineri după-amiază, pe aleea pietonală din Sighetu Marmaţiei, în ritmurile fanfarei din Tăuţii Măgherăuş. În deschidere, primarul Ovidiu Nemeş le-a mulţumit tuturor celor care au făcut posibilă organizarea acestui eveniment. Tema ediţiei din acest an, “Viaţa economică în Maramureşul istoric”, a fost ilustrată în prima parte cu expoziţia foto-documentară, vernisată pe aleea pietonală de dr. Livia Ardelean, de la Arhivele Naţionale din Cluj. Au fost expuse documente şi fotografii cu aspecte din viaţa economică a Maramureşului medieval, Sighetul fiind pentru sute de ani capitala Maramureşului voievodal şi apoi a comitatului cu acelaşi nume.
A urmat parada trupelor de reconstituire istorică, în frunte cu fanfara, Cnezii de Maramureş, Paladinii de Terra Medies, Ordinul Cavalerilor Cetăţilor Bârsei şi Asociaţia Clujului, care, alături de alte grupuri au prezentat în Parcul Central, de-a lungul celor 3 zile, diverse scene din perioada istorică pe care au reconstituit-o.
Şi în acest an, în a doua parte a spectacolelor, pe scena festivalului au urcat trupe rock, pop şi post-rock: Dirty Shirt, Partizan, Viţa de Vie, Hybrid Symphony şi altele, care au zdrăngănit în fiecare seară până la miezul nopţii. Afară, frig (18 grade C în plină seară de vară, vineri) şi înnorat, noroc că batăr n-a plouat. Doar vreo doi au comentat. “Iubitorii folk-ului s-au bucurat de un festival aparte. Cei care îndrăgesc rock-ul şi post-rock-ul au avut şansa să vadă şi să asculte acum trupe mari din România. Nimic rău în asta, doar că mă întreb ce legătură are acest gen de muzică, cu acest festival? Mii de sigheteni, dar şi cei veniţi acasă, în concediu ar fi dorit măcar o seară să fie dedicată muzicii populare sau altui gen de muzică, mai apropiat evenimentului” – remarca, pe bună dreptate, o sigheteancă. Atâta doar, că ea n-a ştiut de concertele de muzică clasică susţinute la biserica reformată (unde există o orgă de excepţie) şi la Casa-Muzeu „Ioan Mihalyi de Apşa”, unde vineri şi duminică au concertat prof. Monica Chifor (pian), prof. Ioan Szekely (clarinet), pianistul Malicski Cristian şi clarinetistul Andreica Claudiu.
Preşedintele executiv al Societăţii Academice „Gheorghe I. Brătianu”, filiala Sighet, prof. Marius Voinaghi, unul dintre iniţiatorii şi organizatorii festivalului, preciza: “De la prima ediţie am vrut ca acest festival să fie altceva decât a fost până acum la Sighet. Muzică şi dans popular avem la festivalurile anuale Am fost ş-om fi, Datini şi Obiceiuri de iarnă etc. Acest festival se adresează unui alt fel de public (antimanelist n.a.). Dacă sighetenii vor şi muzică populară, o să ne gândim şi la asta. La această ediţie am avut concerte de muzică medievală, clasică, pop, indie, funk, blues-rock punk, jazz, rock cu: Lupus Dacus (Arad), Ska-nk (Baia Mare), Hybrid Symphony (Sighet), Blazzaj (Timişoara), Partizan (Bucureşti), The Remakers (Cluj – Napoca), The Kryptonite Sparks (Bucureşti), Grimus (Cluj – Napoca), Wild Angel (Cluj – Napoca), Pinholes (Iaşi), Celelalte Cuvinte (Oradea), Dirty Shirt (Seini), Viţa de Vie (Bucureşti). Au fost spectacole la care au asistat între 1.800 şi 2.200 de oameni!”
Alte sute de sigheteni erau prin parcul de distracţii pentru cei mici sau pe la cele 100 de mese întinse pe stradă, unde localnicii şi turiştii au putut degusta minuturi la grătar, băuturi şi alte delicateţuri. Târgul meşterilor populari a întregit peisajul, dezolant, de altfel, din cauza “tranşeelor” de care n-a scăpat nici o şosea sau trotuar din Sighet (au fost înlocuite reţelele subterane de apă-canal).
Bresle din Sighet, secolele XVIII-XX
Prof. Gheorghe Todinca, directorul Muzeului Maramureşului, a vernisat expoziţia documentară Bresle din Sighet, secolele XVIII – XX, amenajată la Casa „Mihaliy de Apşa”: „Aici, avem documente şi obiecte ale breslelor Cizmarilor şi Tăbăcarilor din Sighet, două bresle mari din cele 18 existente, care au avut un rol foarte important în viaţa economică a oraşului din Evul Mediu mijlociu. La mijlocul secolului XIX, au fost singurele bresle din Sighet. Un document din 1749 consemnează privilegiul nou al breslei cizmarilor şi cel din 1776, emis de împărăteasa Maria-Tereza, o diplomă de breaslă emisă de împăratul Francisc I, la 1830, la Viena. Printre obiectele expuse de la breasla Tăbăcarilor avem răzuitoare, lacăte de breaslă. De la Cizmari avem calapoade, modele de papuci pentru dame, bărbaţi şi copii, de acum 200 de ani. Avem o lucrare de absolvire a şcolii de ucenici, un convocator de breaslă prin care erau chemaţi la o întrunire breslaşii din 1785. Un document din colecţia noastră, datat iunie 1944, se referă la bunurile primite spre păstrare de breasla Cizmarilor de la evreii deportaţi. Breslele s-au desfiinţat în 1947. De la breasla Tăbăcarilor deţinem documente de la 1775 până la 1932, iar de la breasla Cizmarilor, de la 1749 până la 1 ianuarie 1947. Aceasta este o expoziţie complementară pentru cea intitulată Viaţa economică a Maramureşului în perioada medievală şi modernă”.
Viaţa economică în Maramureşul istoric
Sesiunea de comunicări ştiinţifice “Viaţa economică în Maramureşul istoric” a avut loc sâmbătă, la Casa-muzeu ”Academician Ioan Mihalyi de Apşa”.
Prof. univ. dr. Ovidiu Pecican a trimis lucrarea Maramureşul în Evul Mediu, dr. Livia Ardelean a vorbit despre Proprietate publică şi privată în Maramureşul istoric, dr. Gabi Rusu, “Transhumanţa” malefactorilor între comitatul Maramureş şi districtul Bistriţei în secolul XVI, în lumina documentelor de arhivă, Cătălin Rusu, Flagelul Domnului asupra Europei creştine. Prezenţa ciumei în spaţiul transilvănean în secolele XVI-XVIII, Mirela Cărăbineanu, Hârtia de scris, producere şi import, dr. Viorel Ciubotă, Documente din arhivele ucrainene despre viaţa economică a Maramureşului, dr. Mihai Dăncuş, Consideraţii privind economia tradiţională (a ţăranului maramureşean), ec. Petru Batin, Sighetul – monografie economică, dr. Ioan Boroica, Viaţa economico-socială în Maramureş în deceniul absolutist (1850 – 1860), dr. Ion Botoş (Ucraina), Maramureşenii din partea dreaptă a Tisei în componenţa statului român (1 decembrie 1918 – 26 iulie 1921), Ştefan Andreica, „Barajul Macârlău” de pe Vasser, construcţie şi importanţă, dr. Laurenţiu Batin, Date despre refugiaţii polonezi şi cehi în Maramureş în perioada interbelică, dr. Cristina Ţineghe, Cedarea Maramureşului după Primul Război Mondial, Klara Guseth, Contribuţii ştiinţifice legate de istoria Maramureşului în Revista Arhivei Maramureşene, Ioan J. Popescu, Situaţia economică a evreilor din Sighet la sfârşitul secolului XIX şi începutul secolului XX, prof. Gheorghe Todinca, Viaţa social-economică a Maramureşului în timpul ocupaţiei horthyste, în documente inedite, Peter Hurley şi dr. Nicolae Hodor, Propuneri pentru viitorul economiei Maramureşului, prof. Florin Dragoste, Dilemele convieţuirii: greco-catolici şi ortodocşi în Maramureşul interbelic, lansare de carte, volum apărut la Editura „Valea Verde” din Sighet.
Sâmbătă, la amiază, a fost Concertul de promenadă – cu fanfara STIBINA din Tăuţii Măgherăuş – dirijor Florian Mătăsaru. Trei zile, Parcul central a găzduit reprezentaţii ale trupelor de reconstituire istorică invitate în festival: Cnezii de Maramureş, Asociaţia Clujului Medieval, Garda Romană a Legiunii a XIII-a Gemina, Paladinii de Terra Medies, Ordinul Cavalerilor Cetăţilor Bârsei, Străjerii Cetăţii Bistriţa. PREZENTATOR: ACTORUL EMIL MITRACHE. Organizatori: Primăria şi CL Sighet, Centrul Cultural, Muzeul Maramureşului din Sighet.
