Absolvenţii promoţiei 1972 a Institutului Pedagogic, de 3 ani, din Baia Mare, s-au întâlnit, după 43 de ani de la absolvirea facultăţii, în staţiunea Sângeorz-Băi, jud. Bistriţa-Năsăud.
Din cei 70 de absolvenţi, care s-au răspândit în toată ţara, pentru a le arăta elevilor care este rolul matematicii în progresul societăţii, la apelul organizatorilor Leon Sbîrciu, din Feldru şi Grigore Cota, din Năsăud, s-a constatat că 12 nu mai sunt printre noi, iar din cei 58 rămaşi în viaţă au răspuns prezent Viorel Beleiu (Borşa), Mircea Bârză (Alba Iulia), Lenuţa Bozga Coptil (Bistriţa), Grigore Chincea (Tăuţii de Sus), Ion Cirican (Bogdăneşti, jud. Vâlcea), Leontin Lucăcel (Ileanda, jud. Sălaj), Gheorghe Maiorescu şi Vasile Sabou (Baia Mare), Gheorghe Alexandru Man (Dej), Maria Marin (Siliştea Crucii, jud. Dolj), Maria Mureşan Hotea (Şomcuta Mare), Elena Oprea Costin (Cerneşti), Gheorghe Pop (Târgu Lăpuş), Maria Pop Conţiu (Săcălăşeni), Margareta Pop Flontaş (Livada, jud. Satu Mare), Florian Sabou (Recea), Irina Toma Lochli (Berlin, Germania), Maria Vele Libotean (Baia Sprie), Tiberiu Welti (Breg, Germania). Dintre profesori a fost prezent doar Dumitru Acu.
Întâlnirea s-a desfăşurat pe parcursul a două zile: în prima zi, după cazare, organizatori au prezentat staţiunea, iar în jurul orei 14 s-a plecat într-o excursie în zonă. Primul popas a fost la Muzeul Grăniceresc din Năsăud, unde ghidul Dan Prahase a prezentat istoricul muzeului şi activitatea Regimentului II românesc de graniţă. În cadrul muzeului erau expuse uniforme ale soldaţilor, ofiţerilor şi comandanţilor şi hărţi cu sectorul de care răspundeau. În alte încăperi erau expuse obiecte tradiţionale zonei la: muncile agricole, activitatea meşteşugărească, munca femeii în gospodărie, culesul cânepei, şezătorile, ţesutul, portul din zonă, tradiţiile despre nuntă şi alte obiceiuri specifice zonei Năsăudului. Următorul popas a fost la casa memorială „George Coşbuc”, clădire construită după anul 1840, de tatăl poetului, preotul Sebastian Coşbuc. Casa, restaurată în anul 1954, a devenit muzeu, în anul 1905, la iniţiativa lui Iuliu Moisil şi este primul muzeu de literatură română din ţară. În această casă s-a născut poetul, fiind al optulea copil al preotului. În apropierea casei se află moara, de unde s-a inspirat Coşbuc în poezia „Mama”.
În prima încăpere sunt expuse obiecte ale poetului şi numeroase cărţi, iar în cea de-a doua pot fi văzute băncuţa, în care copiii preotului Sebastian Coşbuc învăţau acasă, o etajeră cu operele poetului, pelerina şi pălăria poetului, alături de mobilierul din acea perioadă. Următoarele săli găzduiesc expoziţii despre opera şi viaţa poetului.
Un alt obiectiv vizitat a fost Mănăstirea Rebra-Parva, aflată pe o colină, la 15 km de Năsăud, unde exista o veche mănăstire de călugări, datând dinainte de anul 1500. La începutul secolului XX se mai puteau vedea urmele unei vechi biserici din lemn, astăzi dispărută, şi o troiţă de lemn care marca locul unde fusese altarul. La 21 iulie 1993, un grup de şapte monahi de la mănăstirea Turnu, judeţul Vâlcea, primesc din partea IPS Bartolomeu al Clujului, binecuvântarea, şi întemeind, pe vechea vatră, mănăstirea de azi, sfinţită în 2009. Un loc sacru care te duce la reculegere şi meditaţie.
Întorşi la Sângeorz-Băi seara a continuat pe terasa unui restaurant, la un pahar de bere, cu amintiri din studenţie. A doua zi, în sala de conferinţe a hotelului Hebe, după un moment de reculegere în memoria profesorilor şi colegilor plecaţi din această lume, a urmat citirea catalogului de către profesorul Dumitru Acu, unde fiecare şi-a prezentat atît activitatea profesională, cît şi date despre familie şi copii, constatîndu-se că toţi cei prezenţi au continuat studiile universitare de lungă durată, la diferite universităţi din ţară. Seara s-a încheiat cu o masă festivă, cu melodiile anilor 1970 -1980, amintind de anii tinereţii şi studenţiei. Viitoarea întâlnire va fi pe valea Oltului, anul viitor, în septembrie. (v.i.)