Deputatul ALDE de Sighet, Cornelia Negruţ, s-a adresat ministrului Transporturilor, Iulian Matache, printr-o interpelare parlamentară în care îi cere să prezinte stadiul actual al construcţiei noului pod rutier peste Tisa de la Sighetu Marmaţiei. „După cum ştiţi, la nivelul Guvernelor României şi Ucrainei, a fost semnat un acord care presupune construcţia unui nou pod rutier peste Tisa, pe raza municipiului Sighetu Marmaţiei. Acordul dintre Guvernul României şi Cabinetul de Miniştri din Ucraina prevede, între altele, construcţia unui nou pod rutier peste Tisa, respectiv la frontiera dintre cele două ţări, între municipiul Sighetu Marmaţiei şi comuna (satul) Biserica Albă (Bila Tserka). Realizarea acestei investiţii va relansa legăturile economice dintre România şi Ucraina, dar va conduce şi la creşterea dezvoltării nord-vestului ţării”, a afirmat Cornelia Negruţ, în documentul înaintat conducerii Ministerului Transporturilor. Deputatul ALDE a mai amintit că, deşi a trecut mai mult de un an de la încheierea acordului amintit, „lucrurile nu se mişcă deloc, în sensul în care, până acum, nu s-a întreprins nimic în vederea demarării lucrărilor propriu-zise, aşa cum mi-au relatat localnicii din Sighetu Marmaţiei”. În numele maramureşenilor, Cornelia Negruţ i-a cerut ministrului Transporturilor să-i răspundă la următoarele întrebări: „1. Este cuprins podul peste Tisa în Master-Planul General de Transport al României?; 2. În ce stadiu sunt în Prezent formalităţile de expropriere şi obţinerea avizelor necesare începerii acestei investiţii?; 3. În ce procent este finalizat studiul de fezabilitate aferent realizării podului de la Sighetu Marmaţiei?; 4. Când vor începe efectiv lucrările la acest pod şi care este valoarea totală a investiţiei?”
„Cred că este important ca autorităţile statului să se ţină de cuvânt atunci când lansează anumite promisiuni. Mai ales pentru maramureşeni, cunoscuţi ca fiind oameni de cuvânt, acest lucru este fundamental. Maramureşul a fost cam deficitar în ultima perioadă la capitolul investiţii realizate, mai ales în ceea ce priveşte infrastructura, astfel încât o schimbare de viziune, în sens pozitiv, este de aşteptat să se producă”, a conchis deputatul Cornelia Negruţ – transmite Biroul de Presă al deputatului de Sighet.
Până doamna deputat va primi un răspuns oficial, ca martor al evenimentelor din Maramureşul istoric, pot spune că ideea podului rutier din beton armat pe 4 benzi de circulaţie a fost lansată de primul Consiliu Local şi de primarul de Sighet aleşi în 1992. Următorul primar şi CL din 1996 au primit şi sprijinul Consiliului Judeţean, făcându-se măsurători pe Tisa şi chiar o schiţă de proiect de pod între Sighet şi Biserica Albă. Lucrurile tărăgănând, la fel ca în prezent, primarul de Sighet s-a asociat cu cel de la Slatina (Solotvino) şi Asociaţia social-culturală a românilor din Transcarpatia. Astfel, printr-un proiect transfrontalier, s-a reuşit reconstruirea podului istoric dintre cele două localităţi, un pod din lemn şi metal pe culee din beton armat. Acesta a fost finalizat în decembrie 2000 şi a stat în ploaie nefolosit până în ianuarie 2007, când a fost deschis oficial în prezenţa celor doi şefi de stat. Şapte luni mai târziu, puntea s-a închis, fiind necesară înlocuirea infrastructurii şi suprastructurii din lemn. Primarul ales în primăvara lui 2000 a reuşit şi să refacă podul, care s-a redeschis tot sub ploaie, în iunie 2008.
Când proiectul podului istoric a fost pus pe tapet, prin 1999, autorităţile judeţene nu au fost de acord, invocând două lucruri. Unu: podul este cu o singură bandă cu sens alternativ, deschis doar circulaţiei pietonale, bicicletelor şi autovehiculelor sub 3,5 tone; doi: prin deschiderea acestei punţi, podul cu 4 benzi, pentru traficul de mare tonaj, nu se va mai face curând! Chiar au trecut 16 ani de atunci!
Totuşi, de când a venit în fruntea Prefecturii, Anton Rohian (sighetean după nevastă) a relansat ideea podului din beton, organizând inclusiv întâlniri la faţa locului cu conducerea CNADNR şi autorităţile locale, raionale şi regionale din Ucraina, dar şi cu agenţi economici de pe cele două maluri. Evenimentele şi războiul din vestul Ucrainei au întârziat demersurile. În prezent, firma de proiectare care a câştigat licitaţia lucrează la proiectul tehnic al podului Sighet – Biserica Albă, proiect care trebuie predat până la 31 decembrie 2015. Apoi urmează a se face restul exproprierilor de teren (bani sunt) şi obţinerea tuturor avizelor şi autorizaţiei de construcţie. După cum merg lucrurile în România, Paştele Cailor e un termen prea apropiat zilei în care se va bate primul ţăruş!
Viceprimarul Sighetului, Horia Scubli, este mai optimist: ”Dacă Uniunea Europeană are o opţiune pro Ucraina şi viceversa, atunci lucrările la pod vor demara curând.”
Podul în lungime de 240 m se va construi din fonduri UE. De la DN18, până la pod, partea română va construi o şosea de aproape un kilometru, iar dincolo, ucrainenii au de realizat o şosea de 1,2 km, până la Drumul Naţional H9.
N.B.: Pe podul istoric Sighet-Slatina, au trecut pe sensurile de intrare-ieşire peste 486 de mii de persoane, în primele 10 luni ale acestui an. Dintre acestea, 312 mii sunt cetăţeni români, 104 mii, cetăţeni ucraineni, iar peste 70 de mii au fost turişti din ţările lumii.
